Science Report: Cavalerismul n-a murit, dar nici cu sexismul nu ne e rușine. Veste mare pentru iubitorii de muște! Tocmai se schimbă ipotezele cu privire la originea sistemului nostru solar

​Cavalerismul n-a murit, dar nici cu sexismul nu ne e rușine ● Veste mare pentru iubitorii de muște! ● Tocmai se schimbă ipotezele cu privire la originea sistemului nostru solar

Cavalerismul n-a murit, dar nici cu sexismul nu ne e rușine

Două universități israeliene, cea din Tel Aviv și Universitatea Ben-Gurion din Beersheba, au efectuat o serie de studii care au oferit un rezultat cel puțin interesant din punct de vedere a ceea ce înseamnă tendința bărbaților de a ajuta femeile, și invers.

Mai exact, 566 de bărbați și femei au participat online la un experiment în care li se oferea suma de 10 dolari americani, sumă pe care participanții ar fi trebuit să împartă cu persoane aflate la nevoie. În cazul de față, s-a plecat de la ipoteza că un cartier a fost afectat de un incendiu. Apoi, li s-a cerut participanților să ofere o parte din suma respectivă unor anumite tipuri de persoane: o femeie căreia i-a ars casa, sau o femeie a cărei afacere a fost mistuită de flăcări. Și aici începe partea interesantă.

A reieșit că 62% dintre bărbați, adică doi din trei, ar oferi bani unei femei care și-a pierdut casa. În cazul celei care și-a pierdut afacerea, ei bine, mai puțin de jumătate dintre bărbați ar fi fost dispuși să ajute cu bani, respectiv 45%. Rezultatul a fost tradus prin dorința bărbaților de a nu li se pune în pericol dominația.

Cum ar veni, ei ar accepta rolul protectorului, ar fi dispuși să ajute o femeie aflată la nevoie, dar nu chiar pe una care ar deveni mai puternică decât ei din punct de vedere financiar. Pe scurt, cavalerismul nu a murit. De aia bărbații deschid ușile femeilor, de aia le ajută cu treburi grele, dar mai salcâm când e vorba de o ajuta femeie să devină mai puternică decât ei. Cum ar veni, zic cercetătorii…sexism. Apropo, bărbații s-ar ajuta cel mai puțin între ei dacă unuia i-ar arde afacerea. Competiție.

În cazul femeilor care au trebuit să contribuie cu bani, nu s-au observat diferențe majore. Ele ar ajuta pe toată lumea la fel. Ceea ce este ciudat, având în vedere că specialiștii se așteptau la anumite preconcepții în ceea ce privește modul în care s-ar ajuta femeile una pe alta, mai ales când este vorba de afaceri. Poate ar trebui totuși să mai repete ăia testul. Știm toți că e nevoie de mai multe experimente pentru a ajunge la un rezultat final cert.

Veste mare pentru iubitorii de muște!

Care sunteți pasionați de muște, țineți-vă bine de scaune că azi e ziua voastră norocoasă! Zoologul Rainer Willmann de la Muzeul de Zooloogie de la Universitatea din Göttingen tocmai a anunțat în revista Contributions to Entomology, adică nu oriunde, descoperirea unei specii complet necunoscute de muște. Și nu orice fel de muscă, ci una scorpion.

Încă nu deschideți sticlele de șampanie căci mai avem de spus! Specia asta trăiește în Nepal, are peste trei centimetri lungime, mai are și o coadă similară celei a unui scorpion și este prima specie de acest gen anunțată în ultimii 200 de ani.

Deși sună fioros, muștele scorpion au coada aia pentru a se împerechea, nu pentru a vă înțepa pe voi, ceea ce le face de-a dreptul delicios de simpatice. Apropo de delicios, nu săriți încă, musca de abia a fost descoperită. Până vin și rețetele gastronomice cu ea în prim plan mai durează puțin.

Iar veștile bune pentru iubitorii de insecte nu se opresc aici!

Când am spus că e zi mare pentru ăștia cu muștele, cu insectele, chiar nu am zis vorbe în vânt. Iată că surprizele vin una după alta pentru ei, de parcă a venit Crăciunul. Mai precis, o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Oregon, SUA, a anunțat în revista Biologia că a descoperit o specie nou-nouță de gândac.

Mă rog, nu chiar nou-nouță, că are vreo 30 de milioane de ani vechime, a și dispărut între timp, dar e complet nouă pentru știință. Gândacul ăsta, descoperit într-o bucată de chihlimbar prin Republica Dominicană chiar este o minunăție, că are și celulele sexuale cu el. Weee!!! Deci, în caz că se apucă americanii de resuscitat specii preistorice, gândacul respeciv, botezat Supella dominicana, e printre favoriți să vă încânte viitoarele plimbări în natură.

O întrebare a specialiștilor este oarecum îndreptățiță. Anume, de ce au dispărut gândacii ăia, având în vedere că azi prosperă și când dai câte un tub întreg de spray în capul lor, de zici că le-ai dat înghețată? Ei bine, nu există un răspuns la întrebarea asta.

Azi gândacii sunt teribil de rezistenți. Avem peste 4.000 de specii din care să vă alegeți preferații, pot trăit fără cap o săptămână, rezistă la greutăți de peste 900 de ori mai mari decât propria greutate și pot suporta un nivel de radiații care pe voi v-ar face supă radioactivă. Probabil, ăia care dispar o fac, pur și simplu, pentru că s-au plictisit.

Tocmai se schimbă ipotezele cu privire la originea sistemului nostru solar

La marginea sistemului nostru solar se află așa numitul Nor Oort, botezat după cel care l-a descoperit în 1950, olandezul Jan Oort. Conform datelor pe care le aveam până în prezent, norul Oort era format exclusiv din obiecte cerești de gheață, sau planetezimale de gheață. De fapt, norul Oort ar fi sursa majorității cometelor pe care le vedem noi.

În principiu, absolut toate obiectele care au venit de acolo erau compuse din gheață, de aici și ipoteza amintită. Surpriza a venit anul trecut, atunci când astronomii au observat un meteorit care provine din norul Oort, dar care este compus din rocă. Iar asta schimbă complet paradigma pentru că, iată, rocile se pare că pot coexista cu corpurile de gheață acolo unde existența lor era exclusă. Asta se traduce printr-o nouă abordare în ceea ce privește formarea sistemului nostru solar.

Cum au ajuns specialiștii la concluzia amintită? Simplu, calculând traiectoria meteoritului care a străbut cerul pe deasupra Statelor Unite. A reieșit că traiectoria sa amintește de cea a cometelor cu perioadă lungă, despre care se știe că provin din Norul Oort. Deci, din zona aia venea și meteoritul. În plus, au calculat aceiași specialiști, meteoritul ăla nu era singur pe acolo, ba chiar ar fi o multitudine. Iar asta nu se pupă deloc deloc cu modelul tradițional al formării sistemului solar. Deocamdată se lucrează la noul model, dar vă ținem noi la curent.

Sursa foto: profmediaimages.ro