Science report: Ce este al treilea pol al Pământului. Cum ne-ar ajuta pe noi banalul broccoli să descoperim viață pe alte planete. Luna e locul perfect pentru cea mai importantă rezervă a omenirii

​Ce este al treilea pol al Pământului și de ce este vital pentru 20% din populația Terrei ● Cum ne-ar ajuta pe noi banalul broccoli să descoperim viață pe alte planete ● Părinții susțin copiii care mint, în detrimentul celor care spun adevărul ● Luna e locul perfect pentru cea mai importantă rezervă a omenirii

Ce este al treilea pol al Pământului și de ce este vital pentru 20% din populația Terrei

Platoul Tibetan este cel mai mare rezervor de apă în stare solidă după zona arctică și Antarctica. De asta a și fost numit „al treilea pol al Terrei”. În fapt, din cei peste 5 milioane de kilometri pătrați, atât cât acoperă platoul, peste 100.000 de sunt acoperiți de ghețari.

Ghețari care alimentează constant marile cursuri de apă din sudul Asiei și au o influență majoră în existența a peste 2 miliarde oameni din țări precum China, India, Pakistan, Afganistan, Nepal, Bhutan, Tadjikistan și altele.

Date fiind condițiile extrem de dure și altitudinea de peste 4000 de metri la care este situat Platoul Tibetan, primele cercetări în zonă nu au avut loc decât prin anii `70, la inițiativa Chinei. Problema este că, în ultimii ani, platoul a fost afectat dramatic de schimbările climatice, implicit de topirea accelerată a ghețarilor. Iar asta va avea un impact major asupra populației a și condițiilor socio-economice din țările amintite, impact care se va resimți puternic și nivel global.

În acest moment, nu există date certe care să arate gravitatea impactului creșterii temperaturilor globale asupra platoului și, implicit, asupra efectelor pe care le poate avea topirea ghețarilor tibetani. Ăsta este și motivul pentru care Academia Chineză de Științe a demarat programul The Third Pole Environment (TPE), un program prin care încearcă să atragă nu doar fonduri, ci și cercetători din toată lumea care să se implice activ în cercetarea la fața locului.

Cum s-ar zice, situația e groasă, dacă până și chinezii au decis să ceară ajutor internațional.

Cum ne-ar ajuta pe noi banalul broccoli să descoperim viață pe alte planete

A nu se înțelege greșit că ne apucăm să căutăm varză, conopidă sau broccoli pe alte planete! În niciun caz. Oricum, șansele să găsești așa pe alte planete sunt zero. Dar asta nu înseamnă că nu pot exista plante care să prezinte un comportament similar. Să vă explic.

S-a observat că broccoli, dar și alte și plante și chiar microorganisme, emit gaze care le permit lor să scape de toxine. Ca să fie mai simplu de înțeles, ele leagă un atom de carbon și trei atomi de hidrogen de un element chimic indezirabil. Procesul ăsta se numește metilație. La animale, respectiv oameni, îi zice altfel, dar nu avem noi spațiu aici să spunem cum.

Ei bine, gazele astea ajung în atmosferă, iar ele pot fi detectate folosind un telescop ultra-performant. Mai exact, bromometanul, zis și bromura de metil, va fi relativ ușor de identificat în atmosfera unei planete, odată ce o generație nouă de telescoape spațiale va intra în uz la finele acestui deceniu.

Mai spun specialiștii că șansele ca bromometanul să fie rezultatul activităților unor organisme, și nu al unor procese geologice, este unul uriaș. Pe Terra este atât de comun, încât nu poți să nu te gândești că pe alte planete care găzduiesc forme de viață nu ar fi la fel. Case solved!

Părinții susțin copiii care mint, în detrimentul celor care spun adevărul

Să educi un copil nu e o treabă ușoară. Asta au descoperit-o toți cei care au deja copii sau care au văzut îndeaproape eforturile altor părinți. Spre exemplu, ai ieșit cu copilul în parc, te așezi pe o bancă lângă o altă persoană, și se apucă ăla mic să spună că tanti de lângă el e urâtă cu crengi. În gura mare, de zici că te lasă inima acolo. Sau, și mai simplu, îi faci un cadou pe care juniorul sau junioara îl cataloghează pe loc ca fiind odios. Ce faci în cazul ăsta?

Pe moment te faci roșu. Apoi vânăt. Iar după ce îți mai trec zbaterile de ochi, îi spui copilului că nu e frumos să… să ce? Să fie sincer? Tanti aia poate chiar e leit muma pădurii, sau șosetele pe care i le-ai luat tu de ziua lui nu sunt chiar visul vieții lui de copil. Problema asta au analizat-o mai mulți cercetători de la Universitatea din Texas, într-un studiu publicat în Journal of Moral Education.

Ei au analizat comportamentul a 267 de adulți, cărora li s-au arătat diferit clipuri cu copii ale căror vârste erau cuprinse între 6 și 15 ani. În unele dintre ele, evident, copiii spuneau tot ce credeau și tot ce simțeau ei. În altele, unii dintre ei mințeau, dar e vorba de minciunele, nu ceva grav. Spre exemplu, unul ascundea adevărul despre sora lui, care făcuse o trăsnaie, ca să o protejeze. Altul mințea pentru a nu răni sentimentele altei persoane.

Adulților li s-a cerut să noteze ulterior, pe lângă trăsăturile de caracter pe care le observă la copiii cu pricina, cum i-ar pedepsi sau recompensa pe care au spus adevărul sau au mințit. A reieșit că majoritatea celor intervievați ar aplica un tratament mai dur copiilor sinceri, în timp ce minciunelele au fost tratate preponderent cu indulgență.

Specialiștii susțin că, date fiind nuanțele contradictorii pe care le percep încă de la o vârstă fragedă în legătură cu sinceritatea și minciunile, copii dezvoltă devreme abilitatea de a da răspunsuri vagi sau de a masca adevărul. Dar uite că nici texanii ăia nu au dus treaba până la capăt.

Următorul pas, respectiv următorul studiu, este să afle cum influențează percepțiile astea din copilărie dezvoltarea viitorului adult. Asta e, mai așteptăm. Stil american, când îți era lumea mai dragă, ei spun… to be continued.

Luna e locul perfect pentru cea mai importantă rezervă a omenirii

După ce s-a putut vedea clar cât de vulnerabilă poate fi omenirea în cazul unei pandemii globale, și cu nebuni care amenință lumea cu tot felul de catastrofe nucleare, nu poți să nu te gândești la un plan de rezervă în caz că… Fix asta au făcut niște cercetători de la Universitatea Harvard și de la Universitatea Cornell, ambele din SUA.

Adică s-au gândit cum se poate salva ceva de la un dezastru planetar. Iar concluzia a fost unanimă. Respectiv, Luna reprezintă locul ideal pe care să putem depozita datele necesare pentru a readuce viața pe Terra, cel puțin așa cum o știm azi.

Astfel, odată ce se va stabili prima bază selenară permanentă, este imperios necesar ca printre primele lucruri depozitate acolo să se afle informații genetice de la toate formele de viață, dar și o bază de date cu toate cunoștințele acumulate de omenire de la începuturi și până azi. Asta înseamnă cărți, muzică, fotografii cu opere de artă, conținut online etc. E ca păstrarea informațiilor de pe un calculator pe un hard extern. Ți-a picat tot PC-ul, măcar ai informațiile necesare salvate undeva, până pui din nou mașinăria pe picioare. Așa și cu planeta.

Acum, mai zic cercetătorii respectivi, nu e cazul să intrați în panică. Nu e ca și cum se întâmplă ceva. Mai degrabă, e o măsură preventivă, așa cum spuneam, în caz că… Pe de altă parte, nu poți să nu uiți cum se agită toți să ajungă pe Marte și pe Lună în ultima vreme. Chinezi, americani, indieni, japonezi, companii private etc. Dar, indiferent de asta, și noi vă spunem să nu vă faceți griji. Vă stresați degeaba. Oricum nu o să fiți voi ăia salvați.

Sursa foto: dreamstime.com