Science Report: Ce sunt misterioasele insule „fantomă” care tot apar și dispar din zona arctică? O planetă dispărută din sistemul nostru solar, sursa unor diamante bizare. Cel puțin 100 de specii noi de păianjeni vor fi descoperite în următorii ani

Ce sunt misterioasele insule „fantomă” care tot apar și dispar din zona arctică? ● O planetă dispărută din sistemul nostru solar, sursa unor diamante bizare ● Cel puțin 100 de specii noi de păianjeni vor fi descoperite în următorii ani ● Iar s-au răzgândit specialiștii cu privire la ce i-a ucis pe dinozauri

Ce sunt misterioasele insule „fantomă” care tot apar și dispar din zona arctică?

După aproape un secol în care insule misterioase au tot fost semnalate prin zona arctică, pentru ca apoi să dispară fără urmă, o echipă mixtă de cercetători, din Danemarca și Elveția, pare să fi descoperit care era secretul. Totul a plecat de la o descoperire similară din anul 2021, atunci când o insulă din asta a apărut în largul coastei de nord a Groenlandei.

Dă-i pupăciuni pe ăia care au descoperit-o, dă-i poze, șampanie și dă-i și-un nume ușor de pronunțat și de reținut, adică „Qeqertaq Avannarleq”. Asta înseamnă „cea mai nordică insulă” într-un dialect local. Ați prins ideea, că asta tocmai devenise cea mai nordică fâșie de uscat a planetei.

Problema a apărut când s-au dus cercetătorii din nou după ea, și ia insula de unde nu-i. Au crezut inițial că o fi de la prea multă șampanie, dar nu era. Atunci și-au amintit ei că asta se mai întâmplase de câteva zeci de ori prin ultimii 100 de ani. În acest scop, echipa amintită a plecat în căutarea altor insule misterioase, iar răspunsul la întrebarea asta chinuitoare a fost făcut public luna aceasta. Mai exact, nu e vorba de nicio insulă. Nu văzuseră ei bine.

În realitate, este vorba despre aisberguri mai urâte, pe care s-au adunat tot feluri de depuneri mâloase rezultate în urma alunecărilor de teren. Ba oamenii au mai și descoperit câteva „insule” din astea numai bune de desprins de ghețarul original și de plutit o perioadă pe ocean. În concluzie, nu e nimic de văzut acolo, vă rugăm să degajați zona.

O planetă dispărută din sistemul nostru solar, sursa unor diamante bizare

Diamantele ale căror atomi sunt poziționați hexagon nu se produc natural pe planeta noastră. La noi, mai simplu, atomii de carbon sunt poziționați cubic, ne spun specialiștii de la Universitatea din Melbourne, Australia, citați de New Scientist.

Misterul a apărut prin anii `60, atunci când mai multe diamante de genul acesta au fost analizate. Structura hexagonală a apărut la microscop, dar mostrele erau extrem de mici, așa că specialiștii de atunci au zis că nu or fi văzut ei bine. Recent, au analizat patru diamante noi, descoperite în nord-vestul Africii, iar situația a devenit clară. Bine, un prim indiciu ar fi fost că diamantele astea au fost descoperite în meteoriți, de aici și originea lor extraterestră.

Numai că lucrurile trebuiau analizate temeinic, ceea ce au și făcut oamenii de știință. Prin compoziția lor, una atipică pentru Terra, au dedus aceștia că astfel de diamante se formează pe planete pitice. Mai exact, diamantele s-au format în urma unei presiuni enorme și a reacției dintre grafit, hidrogen, oxigen, sulf și metan, adică, zic cercetătorii, urma destul de clară a impactului unei planete de acest gen cu un asteroid care a și distrus-o.

Cel mai probabil, asta s-a întâmplat acum circa 4,5 miliarde ani, pe la începuturile sistemului nostru solar. Ce e de bine, este că diamantele astea sunt mult mai dure ca unele pământești, iar ele pot fi produse artificial. În principiu, vor fi folosite la mașini industriale dar, dacă aveți bani și vreți să vă impresionați jumătatea mai sensibilă, dați și voi comandă. Să vedeți voi ce sărmăluțe delicioase ies de Crăciun, cu un diamant din ăsta primordial pe deget!

Cel puțin 100 de specii noi de păianjeni vor fi descoperite în următorii ani

Australienii sunt puși pe fapte mari, așa că au demarat un proiect de anvergură prin care să identifice păianjenii de acolo, până nu îi căsăpește încălzirea globală. 24 de specii noi au găsit până acum și nu se vor opri până nu fac suta, anunță specialiștii în păianjeni, tarantule și alte arahnide din Queensland, citați de revista Cosmos Magazine. Specialiștii sunt din Queensland, nu păianjenii.

Nu pare chiar cel mai plăcut mod de a studia natura dar, pentru 7,6 milioane de dolari, atât cât s-a investit în proiect, ce nu face omul? Pasionații de păianjeni pot afla că Australia este locul de baștină al unora dintre cele mai mari specii, unele chiar mâncătoare de păsări, așa cum este gazul magnificului Xamiatus magnificus. Specialiștii sunt extaziați că pot găsi unii cel puțin la fel de mari și de periculoși, ba unii poate chiar și mai mari, spre a înțelege mai bine evoluția acestor viețuitoare, ceea ce le dorim succes și să fie la ei.

Apropo, în caz că suferiți de arahnofobie, adică vă e frică de păianjeni, nu citiți știrea astea!

Iar s-au răzgândit specialiștii cu privire la ce i-a ucis pe dinozauri

De bine ce ne-am obișnuit și noi cu ideea că asteroidul Chicxulub le-a făcut de petrecanie dinozaurilor acum circa 66 de milioane de ani, vin niște specialiști din New Hampshire să ne spună că ne-am obișnuit degeaba, că nu e bună ipoteza.

Adică, a fost asteroidul, dar nu a fost așa de grav încât să ducă la dispariția tuturor dinozaurilor, mai puțin cei care evoluau în păsări. Mai degrabă, vinovat ar fi fost un supervulcan care a erupt prin India, și care a ținut-o așa câteva zeci de mii, dacă nu sute de mii de ani. De fapt, spun specialiștii în studiul lor publicat de PNAS, asta ar fi fost cauza tuturor marilor extincții ale vieții… supervulcanii.

Ca să ajungă la revelația asta care, mai mult ca sigur, va fi contestată cât de curând, spun ei că ar fi analizat datele pe care le avem despre super erupțiile colosale, așa cum se mai numesc supervulcanii, și episoadele majore de dispariție a vieții. Le-a ieșit că viața chiar dispare în mare parte în timpul unor astfel de catastrofe ceea ce, între noi fie vorba, nu trebuie să fii vreun geniu ca să deduci. Acum, că ar mai fi și alte cauze, asta e evident și vom afla cât de curând, că nici susținătorii ipotezelor care implică impactul devastator cu corpuri cerești nu vor sta degeaba.

Un lucru e însă cert, că de catastrofe nu a dus Pământul lipsă niciodată. Noi să fim sănătoși că, până elucidează ăștia cazul dispariției dinozaurilor, mai vine, Doamne ferește, vreuna și îi liniștește pe toți.

Sursa foto: