Science Report: Copiii noștri vor vedea tot mai puține stele pe cerul nopții. De ce oamenii tind să aibă oasele tot mai fragile? Colapsul calotelor glaciare este mult mai aproape decât se estima

​Copiii noștri vor vedea tot mai puține stele pe cerul nopții ● De ce oamenii tind să aibă oasele tot mai fragile? ● Colapsul calotelor glaciare este mult mai aproape decât se estima

Copiii noștri vor vedea tot mai puține stele pe cerul nopții

Stelele încep să dispară, încet încet, de pe cerul nopții și tot mai puține sunt vizibile odată cu trecerea timpului. E un proces care a început acum mai bine de două sute de ani și, nu, lumina stelelor nu a dispărut dintr-o dată. Pur și simplu, nu o mai putem noi vedea.

Practic, un copil născut astăzi, va vedea la vârsta de 18 ani doar 100 de stele la fiecare 250 care sunt vizibile în prezent. Și asta din cauza poluării luminoase care a crescut și crește, în medie, cu 9,6% în fiecare an. Un alt factor care a amplificat luminozitatea cerului îl reprezintă numărul tot mai mare de sateliți și de deșeuri spațiale, care reflectă lumina solară.

Pe măsură ce procesul de urbanizare s-a accelerat în ultimul secol, pe măsură ce au apărut tot mai multe surse de lumină artificială și tot mai multe flote de sateliți au fost lansate, cerul nopții a devenit tot mai luminos, iar stelele, implicit, au început să dispară din raza noastră vizuală.

Datele colectate de la sateliți susțin că poluarea luminoasă a stagnat în Europa și America de Nord în ultimul deceniu. Însă ea a crescut considerabil în Asia, America de Sud și Africa, astfel că fenomenul a ajuns să se amplifice la parametrii amintiți. Chiar și astfel, sateliții nu pot observa lumina albastră a LED-urilor, cea mai importantă sursă de poluare luminoasă, iar asta înseamnă că datele oferite de ei sunt chiar mai mici decât cele reale.

Prea multe nu sunt de făcut și e greu de imaginat că vor fi luate măsuri care să reducă poluarea luminoasă. Ar trebui ca LED-urile să fie înlocuite cu mai multe surse de lumină galbenă, ca iluminatul public să fie acționat de senzori, sau ca sursele de lumină artificială să fie dotate cu paravane care să direcționeze lumina doar în jos.

Omenirea are însă probleme mult mai mari în momentul ăsta, așa că va trebui să ne obișnuim cu ideea. Aceea că vom vedea tot mai puține stele de la an la an.

De ce oamenii tind să aibă oasele tot mai fragile?

Atunci când au efectuat un studiu privind riscul de osteoporoză la femeile aflate la menopauză, mai mulți cercetători de la Universitatea Columbia din New York au avut parte de o surpriză neplăcută. Și asta pentru că, la multe dintre cele 9.041 de femei aflate sub observație, densitatea oaselor scăzuse de două ori mai repede decât ar fi permis procesul natural de îmbătrânire.

Analizele ulterioare au arătat că există o legătură între gradul de poluare a aerului și cel al reducerii densității oaselor. Mai exact, specialiștii amintiți au măsurat nivelul de poluare din zonele în care trăiau persoanele aflate sub observație, iar datele obținute le-au comparat cu cele medicale anterioare.

A reieșit că expunerea pentru doar trei ani la o creștere de numai 10% a poluării aerului se traduce printr-o pierdere de 1,22% a densității oaselor din tot corpul, inclusiv a coloanei vertebrale sau a oaselor șoldului. Procesul este cunoscut ca stres oxidativ, o îmbătrânire prematură a organismului, implicit a oaselor, în urma acțiunii moleculelor toxice.

Așa cum am menționat, studiul a avut în vedere doar femeile aflate la menopauză, motiv pentru care cercetătorii susțin că este nevoie de date suplimentare care să arate în mod clar cum poluarea aerului afectează diferite grupe de vârstă, grupuri sociale sau diferite etnii. Până acum, studii similare mai fuseseră realizate doar în Asia și în Spania, toate cu rezultate similare privind raportul dintre poluarea aerului și riscul de fracturi sau de apariție a osteoporozei.

Colapsul calotelor glaciare este mult mai aproape decât se estima

Procesul de topire a calotelor glaciare din Antarctica și Groenlanda este foarte aproape de a atinge un punct ireversibil, susțin mai mulți oameni de știință din Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii. Iar acest punct va fi atins chiar dacă omenirea va reuși, cumva, să oprească procesul de încălzire globală la un vârf doar 2 grade Celsius, așa cum s-a stabilit în urma Acordului de la Paris.

Conform calculelor specialiștilor, punctul fără întoarcere ar fi atins la o creștere a temperaturilor globale cu 1,8 grade. Au mai spus aceștia, ar fi nevoie de o menținere a temperaturilor sub valoarea de 1,5 grade pentru ca procesul să nu capete proporții catastrofale.

Modelele computerizate au arătat că nivelul mărilor și oceanelor va crește cu cel puțin un metru în următorii 130 de ani, iar asta va genera migrații de proporții biblice ale populației, atâta vreme cât multe dintre marile așezări urbane ale lumii se află în zone costiere.

Cairo, Mumbai, Shanghai, New York, Los Angeles, Londra sau Buenos Aires sunt doar câteva dintre orașele care vor avea de suferit, iar efectele schimbărilor care se preconizează sunt încă departe de a fi înțelese pe deplin. Acum, după ce ne-au înștiințat de treaba asta în studiul lor din Nature Communications, oamenii de știință spun că încă s-ar mai putea face ceva, dar că măsurile trebuie să fie urgente și de mare impact.

Asta spun toți însă de fiecare dată. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în jur, mai greu să îți păstrezi optimismul.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro