Science Report: Răcirea artificială a polilor e și ieftină și fezabilă. De pădurile submarine ați auzit? Zonele verzi din orașe, un stimulent teribil pentru activități fizice. Cum e afectată viața sexuală a scorpionilor de către constipație

​Răcirea artificială a polilor e și ieftină și fezabilă ● De pădurile submarine ați auzit? ● Zonele verzi din orașe, un stimulent teribil pentru activități fizice ● Cum e afectată viața sexuală a scorpionilor de către constipație

Răcirea artificială a polilor e și ieftină și fezabilă

Ca să nu vă mai bateți voi capul cu întrebări chinuitoare despre cum ați putea stopa topirea ghețurilor de la cei doi poli, mai mulți cercetători au prezentat un plan în acest sens în revista Environmental Research Communications. Din ce reiese de acolo, planul nu doar că este unul ieftin, ba chiar un chilipir am putea spune, dar se poate dovedi și extrem de eficient.

Tot secretul constă în trimiterea unor flote de avioane performante, adică unele care pot atinge altitudini de peste 13.000 de metri, care să împrăștie aerosoli în atmosferă. Asta ar trebui să se petreacă prin sudul Patagoniei și prin nordul Alaskăi căci, dacă trimiți ditamai flota aeriană prin nordul Rusiei, ăia sunt mai grei de cap, mai recalcitranți, s-ar putea să înțeleagă ăia cine știe ce și se duce pe apa sâmbetei salvarea planetei. Dai din lac în puț cu ăia, mai bine lipsă.

Acum, aerosolii, în caz că nu știați, reprezintă niște particule solide sau lichide dispersate într-un mediu gazos. Plasați unde zic oamenii ăștia, ei ar acționa ca o umbrelă de soare care ar reduce temperaturile medii în zona polilor cu 2 grade Celsius. Și totul la numai 11 miliarde de dolari anual, ceea ce chiar e super ofertă, având în vedere că ne costă de ne usucă să reducem la zero emisiile de gaze cu efect de seră, ca să obținem același rezultat. Cum ar veni, se rezolvă, totul e numai să se vrea.

De pădurile submarine ați auzit?

Dacă nu ați auzit, vă lămurește de îndată un articol publicat în jurnalul britanic The Conversationcare, apropo, are multe date interesante din lumea științei. În cazul de față, ni se spune că Amazonul, Borneo, Congo și alte zone în care există cele mai mari zone împădurite de pe Terra sunt mici copii față de pădurile submarine.

Pădurile cu pricina se întind în multe zone costiere și nimeni nu și-a bătut capul să le cartografieze cum trebuie sau să le studieze amănunțit. Ele sunt formate din alge, iar unele din speciile astea ajung și la peste zece metri înălțime, ceea ce nu vă dorim să vă duceți să vă plimbați pe acolo că nu vă mai găsește nici naiba dacă vă rătăciți. Mai bine stați acasă și citiți despre ele, că e mai sănătos.

Apropo de sănătate, pe lângă faptul că pădurile amintite au un rol bun în menținerea ecosistemelor submarine, oamenii de știință au pus ochii pe ele și ca pe o viitoare sursă de hrană pentru omenire. Iată ce de vești bune, că nici nu trebuie să vă mai stresați cu făina de greieri! Va fi suficient de mâncare pentru toată lumea, iar ciorbița de alge se spune că e o minunăție, de nici nu o să vă mai atingeți de ștevie, lobodă, spanac sau alte trufandale locale, după ce o veți gusta prima dată.

Zonele verzi din orașe, un stimulent teribil pentru activități fizice

În încercarea de a stabili cum să fie proiectate orașele pentru a oferi o sănătate de fier locuitorilor, cercetătorii de la Universitatea din Barcelona au ajuns la concluzia că zonele verzi reprezintă cel mai bun stimulent pentru activități fizice. Alături de acestea, zonele pietonale fac minuni, nu alta, de vă vine să alergați numai când le vedeți.

Studiul, publicat în revista Environment International, susține că oamenii de știință au folosit tot felul de imagini din satelit pentru a vedea pe unde fac oamenii mișcare. A reieșit că o fac prin parcuri și zone pietonale pe unde se poate alerga, ceea ce e de-a dreptul uimitor, având în vedere că noi credeam că ei aleargă mai degrabă printre mașini și fac curse cu obstacole peste tomberoane și scaunele teraselor.

Ca să fie concluziile cât mai concludente, cercetătorii spanioli spun că o combinație între zonele verzi, recte parcuri, și zonele pietonale largi, care îți permit să alergi de plăcere, nu doar după autobuz, sunt o minune la viața omului și de asta trebuie implementate numaidecât, spre o mai bună sănătate a cetățenilor.

Iată de ce e bine să existe și studii din astea, că nici nu am fi știut ce să facem și pe unde să alergăm dacă nu erau ele.

Cum e afectată viața sexuală a scorpionilor de către constipație

O întrebare fundamentală, care i-a chinuit pe cei mai mulți dintre voi de-a lungul timpului, și-a aflat în sfârșit răspunsul, grație eforturilor unor cercetători de la Universitatea din Sao Paolo. Mai exact, cum fac, domnule, scorpionii sex când sunt constipați?

Solimary García-Hernández, o specialistă în viața sexuală a artropodelor, și-a dedicat timpul și energia alături de colegii ei pentru a răspunde acestei întrebări de-a dreptul vitale. A reieșit că scorpionii nu prea au chef de sex când sunt constipați. Ca omul. Ce? Vouă v-ar plăcea să sară cineva pe burta voastră în astfel de momente? Numai de prostii nu îți mai arde când ai burta cât pepenele copt, numai bun să pârâie.

La scorpioni e însă puțin diferit. Ei au abilitatea de a renunța la anumite părți ale corpului, părți care se regenerează ulterior, adaptare evolutivă care se numește autotomie. Dacă le cade coada, atunci lucrurile se schimbă, căci în coadă se află partea terminală a tractului intestinal. Fără partea cu pricina, scorpionii se constipă și mor. Aici intervine partea cu adevărat fascinantă. După îndelungi studii și analize, cercetătorii implicați în proiect au dedus că moartea dăunează grav vieții sexuale a scorpionilor, în sensul că nu mai e deloc.

Studiul i-a adus cercetătoarei nu doar un premiu Ig Nobel ci și un cec în valoare de un trilion de dolari zimbabweni care, între noi fie vorba, valorează cam 40 de cenți sau, și mai bine, poate fi folosit ca decorațiune în casă sau la birou, că și hârtia pe care a fost tipărit e mai scumpă.

Sursa foto:Dreamstime.com