Sari direct la conținut

Science report: Șansele de a găsi viață extraterestră tocmai au crescut de 1.000 de ori. Decizie istorică a Marii Britanii în privința returnării basoreliefurilor de pe Parthenon? Supervulcanul Yellowstone nu prezintă un pericol iminent

HotNews.ro
radiotelescop, Foto: BABAK TAFRESHI / Sciencephoto / Profimedia
radiotelescop, Foto: BABAK TAFRESHI / Sciencephoto / Profimedia

​Șansele de a găsi viață extraterestră tocmai au crescut de 1.000 de ori ● Decizie istorică a Marii Britanii în privința returnării basoreliefurilor de pe Parthenon? ● Supervulcanul Yellowstone nu prezintă un pericol iminent

Șansele de a găsi viață extraterestră tocmai au crescut de 1.000 de ori

MeerKAT, cel mai mare radiotelescop din emisfera sudică, tocmai s-a alăturat proiectului Breakthrough Listen, un proiect prin care sunt verificate toate informațiile oferite de radiotelescoapele din toată lumea în vederea identificării unor semnale radio provenite de la posibile forme de viață extraterestre. Iar asta înseamnă că factorul de multiplicare a șanselor de reușită a crescut de o mie de ori, în opinia specialiștilor.

MeerKAT este format din 64 de antene individuale, iar asta înseamnă că poate analiza 64 de ținte în același timp. În același timp, MeerKAT poate „vedea” o zonă de 50 de ori mai mare decât orice alt radiotelescop, cu un număr uriaș de exoplanete pe care le poate ține sub observație. În fapt, se estimează că peste 1 milion de stele, precum și planetele care orbitează în jurul acestora, vor fi studiate în următorii doi ani.

Prima țintă a radiotelescopului MeerKat va fi steaua Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de sistemul nostru solar, în a cărei zonă habitală orbitează două planete solide. Doar extratereștrii să emită semnale radio, că noi suntem gata să îi depistăm.

Decizie istorică a Marii Britanii în privința returnării basoreliefurilor de pe Parthenon?

Marea Britanie este aproape de un acord cu Grecia în vederea returnării zecilor de basoreliefuri și statui care împodobeau odinioară Parthenonul. Decizia ar fi una istorică, având în vedere că toate demersurile Greciei din ultimii aproape 50 de ani au rămas fără rezultat.

Basoreliefurile și statuile vechi de 2.500 de ani au fost sustrase la începutul secolului al XIX-lea de către Thomas Bruce, Duce de Elgin, și vândute ulterior către British Museum. Britanicul primise acordul sultanului pentru a investiga Parthenonul, însă nu există dovezi că ar fi avut permisiunea de a înlătura toate acele opere de artă. Acestea au ajuns la Londra în anul 1807, iar tranzacția cu British Museum a fost încheiată în anul 1816.

Publicația elenă Ta Nea, citată de BBC, susține că discuțiile se află într-o fază avansată. Conform aceleiași publicații, obiectele care vor fi returante Greciei vor fi înlocuite cu alte opere de artă elene pe care autoritățile de la Atena le vor oferi la schimb părții britanice. O altă variantă aflată în discuție ar fi aceea a dublei custodii, ceea ce va permite celor două țări să împartă și să expună pe rând exponatele.

Supervulcanul Yellowstone nu prezintă un pericol iminent

În ultimii ani s-a tot vorbit despre posibilitatea ca supervulcanul Yellowstone din Parcul Național cu același nume să erupă, ceea ce ar duce la o catastrofă cu efecte globale. Un studiu recent publicat în revista Science de vulcanologii de la Universitatea din California nu aduce însă o veste bună și una proastă.

Vestea proastă este că studiile de până acum au fost eronate, iar cantitatea de magmă de sub căldarea Yellowstone este, în realitate, dublă față de cât se credea. Acest rezultat a venit după realizarea unor programe ultraperformante în care au fost introduse toate datele seismice din ultimii ani. Din datele respective s-a putut estima că există nu unul, ci două rezervoare de magmă, unul deasupra altuia, iar cantitatea de magmă este de circa 1.600 de kilometri cubi, dublu față de cât arătau vechile rapoarte.

De asemenea, raportul dintre cristale și magma topită din rezervorul superior, cel care arată dacă erupția este iminentă, este de 16-20%, și nu 9%, așa cum se credea.

Vestea bună, afirmă specialiștii, este că riscul unei super erupții vulcanice, în ciuda dublării valorilor semnificative, rămâne încă unul extrem de redus. Mai exact, dacă va fi să fie, se va întâmpla undeva peste 5.000 de ani, cel puțin.

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro