Science Report: SUA va returna Greciei 161 de opere de artă antice. O supernovă vizibilă în anul 1054 d.Hr, posibil trădată de o monedă bizantină. Când și unde au fost domesticiți măgarii?

SUA va returna Greciei 161 de opere de artă antice ● O supernovă vizibilă în anul 1054 d.Hr, posibil trădată de o monedă bizantină ● Când și unde au fost domesticiți măgarii? ● O nouă specie de dinozaur european a fost identificată în Germania

SUA va returna Greciei 161 de opere de artă antice

Nu le-au furat, ca alții, dar tot le dau înapoi. Cel puțin asta afirmă autoritățile americane și cele grecești, după ce au ajuns la un acord pentru returnarea a 161 de opere de artă antice dintr-o colecție privată aparținând miliardarului american în vârstă de 84 de ani, Leondar Stern. Deși nu a putut explica proveniența celor 161 de artefacte, filantropul și omul de afaceri american a decis să le restituie autorităților din Grecia, dar asta în următoarele decenii.

Mai precis, piesele arheologice vor reveni în Grecia în perioada 2033-2048. Pe de altă parte, ministrul culturii din Grecia, Lisa Mendoni, afirmă că nici Grecia nu a putut oferi probe concludente că operele de artă au fost sustrase ilegale, prin urmare sunt mulțumiți cu orice fel de acord care asigură returnarea acestora.

Cele mai multe artefacte apațin culturii cicladice, o cultură care poartă numele civilizației omonime, care a înflorit pe Insulele Ciclade în perioada epocii bronzului (3200– 1.100 Î.Hr.). Cele mai vechi obiecte datează din perioada neolitică și au o vechime de circa 7.300 de ani. Operele de artă cicladice sunt unele dintre cele mai căutate pe piața colecționarilor, dar și de către muzee. În ceea ce le privește pe cele ce urmează să fie returnate, ele au fost deja catalogate ca veritabile capodopere de o valoare inestimabilă.

Autoritățile de la Atena speră ca acest acord să influențeze și discuțiile cu omologii lor britanici, mai ales că li s-au strepezit gurile de peste un secol de când tot încearcă să obțină măcar o parte din miile de obiecte de patrimoniu care au fost sustrase ilegal din Grecia. Printre acestea, o mare parte a sculpturilor care împodobeau Partenonul în secolul al V-lea î.Hr. Slabe șanse să vadă ceva de acolo, recunosc și ei, dar, na, speranța moare ultima.

O supernovă vizibilă în anul 1054 d.Hr, posibil trădată de o monedă bizantină

O explozie solară de proporții, cunoscută azi sub denumirea SN 1054 (SuperNova 1054) a fost vizibilă timp de 23 de zile și timp de câteva luni pe timp de noapte în anul 1054. Fenomenul a fost descris în cronicile chineze, japoneze, arabe dar, surpriză, nu se pomenește absolut nimic despre el în cronicile bizantine.

Lipsa oricăror date din surse bizantine a fost pusă pe seama restricțiilor religioase de la acea vreme, cu atât mai mult cu cât soarele era considerat un simbol păgân, apanaj al vechilor monarhi romani. Și totuși, un indiciu ar putea fi oferit de o serie de monede datând din perioada împăratului Constantin al XI-lea (1042-1054). Cel puțin asta se susține într-un studiu publicat recent în European Journal of Science and Theology.

Autorii studiului susțin că monedele emise în perioada respectivă sunt atipice, în sensul că prezintă două stele, în stânga și în dreapta chipului împăratului, nu una singură așa cum este cazul monedelor din alte perioade. Este adevărat că presupunerea este una cu bătaie lungă, adică nu e nicio dovadă prea clară, căci stele alea două ar putea reprezenta atât Soarele, cât și planeta Venus, steaua dimineații. O altă interpretare spune că stele cu pricina ar reprezenta bisericile Catolică și Ortodoxă, care fix în anul 1054 au ales să se separe.

Până una alta, recunosc și cercetătorii amintiți, totul e doar o supoziție, o posibilă coincidență, dar, ceea ce nu spun ei este că, iată, au mai dat un studiu ca să nu pară că ard gazul degeaba. Ah, încă ceva, nu există nicio dovadă certă că monedele cu pricina nu au fost bătute cu ani buni înainte de supernova amintită.

Când și unde au fost domesticiți măgarii?

Fără nicio legătură cu oamenii de știință citați mai sus, un nou studiu de mare interes a creat senzație pe prima pagină a mai tuturor marilor publicații din lume. Prin urmare, s-a aflat răspunsul la o întrebare care chinuia omenirea de milenii bune, respectiv când și unde au fost domesticiți măgarii.

Studiul, publicat în revista Science, adică nu oriunde, ne spune că au fost luate în calcul genomurile a 207 de măgari domestici din diferite zone ale globului, apoi de la 15 exemplare sălbatice și 31 de rase străvechi. A reieșit din analiza acestor genomuri că domesticirea s-a petrecut acum circa 7.000 de ani, în Africa. După acest fericit eveniment, 2.500 de ani le-a luat măgarilor, încăpățânați cum sunt ei, să ajungă în Europa și Asia, acolo unde, prin încrucișări repetate, s-a ajuns la rasele de azi.

Ba mai mult, cercetătorii au reușit să identifice că, acum vreo 2.000 de ani, în Levant era folosită o rasă de măgari complet necunoscută, dar ale cărei gene încă există în moștenirea genetică a exemplarelor europene de azi. Întrebați la ce ne ajută o astfel de informație, geneticienii implicați în proiect au explicat nu doar că e bine de știut dar, în felul acesta, putem estima rolul important jucat de măgari în istoria veche, mai precis cum au facilitat ei legăturile între Africa, Europa și Asia. Studiul se referă doar la istoria veche, așa cum am amintit, căci rolul măgarilor în ziua de azi îl știe toată lumea, nu are rost să ne enervăm iarăși gândindu-ne la ei.

O nouă specie de dinozaur european a fost identificată în Germania

Nu, nu este cazul unui exemplar nou descoperit. Puneți la loc dopul la șampanie și încă nu vă luați liber de la muncă pentru a sărbători! Așa cum s-a mai întâmplat și cu alte ocazii, dinozaurul cu pricina a fost descoperit încă din secolul al XIX-lea, dar a fost catalogat greșit. În cazul de față, specimenul fusese atribuit unei specii deja cunoscute, Plateosaurus, când el făcea parte, de fapt, dintr-o specie cu totul nouă.

Abia recent, la o nouă analiză a materialului fosil a reieșit că era vorba, în realitate, de un exemplar patruped, un posibil strămoș al uriașelor sauropode de mai târziu, care a trăit acum circa 211 de milioane de ani. Botezat Tuebingosaurus maierfritzorum, spre bucuria copiilor care e abia așteaptă să îi pronunțe numele, nou descoperitul dinozaur ar fi rămas blocat într-o mlaștină, ar fi murit acolo, iar parta sa stângă a fost expusă carnivorelor și intemperiilor pentru câțiva ani, înainte de a se scufunda complet.

Studiul în care a fost descrisă noua specie, publicat în revista Vertebrate Zoology, subliniază că descoperirea este una de o mare importanță, care ne arată nouă cât de diversificată era viața pe la vremea aia. Mă rog, asta se spune în mai toate studiile în care nu au savanții o frază de încheiere, ca și cum noi, publicul larg, ne-am fi imaginat că viața de acum 200 de milioane de ani era dominată doar de vreo trei dinozauri.

Sursa foto: Dreamstime.com