Science Report: Unde au greșit cercetătorii când au vorbit de dispariția mamuților. Dinozaurul-rață ne învață lucruri folositoare despre viață. Zeci de mii de păsări au fost ucise în Peru, după ce au apărut primele focare de gripă aviară

​Unde au greșit cercetătorii când au vorbit de dispariția mamuților ● Dinozaurul-rață ne învață lucruri folositoare despre viață ● Zeci de mii de păsări au fost ucise în Peru, după ce au apărut primele focare de gripă aviară

Unde au greșit cercetătorii când au vorbit de dispariția mamuților

În urmă cu doar un an, studii genetice realizate pe ADN de plante și animale recoltat din mostre de sediment artic au arătat că mamuții ar fi supraviețuit în nordul, ba chiar și centrul Siberiei, până acum circa 3.900 de ani. Ceea ce părea puțin ciudat, având în vedere că nu existau fosile mai tinere de 10.700 de ani.

Studii care aveau în vedere ADN de la mamuții lânoși din Eurasia și caii sălbatici din Alaska au oferit rezultate similare. Și, din nou, rezultatul contrazicea descoperirile fosile. Un nou studiu, publicat în revista Nature, atacă studiile din 2021 și explică de unde discrepanța. Ar fi fost vorba de o eroare.

În realitate, ADN-ul din sol provenea de la oase care nu se descompuseseră, sau care o făcuseră într-un ritm foarte lent, date fiind temperaturile scăzute din zona arctică, nicidecum de la animale vii. ADN-ul putea proveni fie de la dejecțiile animale, fie de la oasele acestora. Iar specialiștii se concentraseră pe oase. Practic, ADN-ul din oase poate rezista zeci de mii de ani în condiții speciale, poate chiar sute de mii, și poate contamina solul în care se află, dând rezultate contradictorii.

Acum, având în vedere că metoda extragerii de ADN direct din sedimente a prins foarte tare în ultimii ani și o sumedenie de studii s-au scris pe tema asta, unele care au luat în vedere inclusiv specii umane străvechi, nu ar fi de mirare să vedem cât de curând o retractare a multora dintre ele. Și, ah, mamuții din centrul și nordul Siberiei chiar ar fi dispărut acum peste 10.000 de ani.

Dinozaurul-rață ne învață lucruri folositoare despre viață

Când ne gândim la dinozauri, primele care ne vin în vedere sunt marile carnivore, mult mai marile erbivore, primele păsări și diversitatea incredibilă a vieții din perioada lor de existență, respectiv mezozoicul. Dinozaurul despre care vom vorbi azi este diferit însă cam de tot ceea se știa. De ce? Pentru că seamănă izbitor cu o rață. Una cu dinți, dar tot un fel de rață. Iar asta chiar este o ciudățenie în lumea paleontologilor.

Mai mult, dinozaurul în cauză, descoperit recent în Mongolia, botezat Natoventator polydontus, este primul dinozaur despre care se spune că ar fi înotat și vânat pe ape, asemenea păsărilor de baltă de azi. A nu se confunda cu dinozaurii care duceau un trai semiacvatic, asemenea crocodilienilor de azi, cu exemplul cel mai bun oferit de uriașul Spinosaurus.

Nu există decât o singură specie de dinozaur la care să poată fi raportat, respectiv Halszkarator, un exemplar incomplet, descoperit tot în Mongolia, în anul 2017. Dar, dat fiind nivelul de fragmentare și raritatea elementelor fosile, specialiștii nu au putut spune însă prea multe despre acest prim exemplar. Se pare însă că speciile semănau și că duceau un mod de viață similar.

Prin dimensiunile și conformația corpului său, care seamănă izbitor cu ale unei rațe, Natovenator era în mod cert un animal capabil să plutească pe ape, să înoate și să pescuiască. Iar în opinia specialiștilor, acesta este unul dintre cele mai bune exemple de evoluție convergentă. Mai exact, apariția unor trăsături similare la specii foarte îndepărtate din punct de vedere evolutiv.

Zeci de mii de păsări au fost ucise în Peru, după ce au apărut primele focare de gripă aviară

După ce SUA a anunțat că peste 52 de milioane de păsări, atât domestice cât și sălbatice, au fost infectate cu virusul gripei aviare, H5N1 HPAI, în ceea ce reprezintă cea mai masivă recrudescență a gripei de acest gen din întreaga istorie a Americii de Nord, autoritățile din Peru au recurs la măsuri disperate după depistarea aceleiași tulpini a gripei.

Peste 14.000 de păsări sălbatice, în special pelicani, și-au pierdut viața în decurs de doar câteva săptămâni, au anunțaț oficialitățile de la Lima. Între timp, virusul a ajuns și în fermele avicole, iar crescătorii de păsări au fost nevoiți să ucidă cel puțin 37.000 dintre acestea. În consecință, autoritățile peruane au declarat 90 de zile de urgență națională de sănătate.

Virusul H5N1 HPAI a fost depistat anul trecut în Canada. În ianuarie 2022, a fost semnalat și în Statele Unite. În prezent, acesta a atins zona Patagoniei. Nu există încă un tratament, iar rata infectării la păsări, respectiv a mortalității, este una uriașă.

Sursa foto: profimediaimages.ro