Simulare BAC 2025. Rezolvarea subiectelor la Limba Română

Subiectele primite luni de elevii de clasa a XII-a la proba de Limba română de la Simularea examenului de bacalaureat 2025 au fost rezolvate, pentru publicul HotNews, de Diana Găbureac, studentă în anul al treilea la Facultatea de Litere a Universității “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Marți, 25 martie, simularea la BAC 2025 va continua cu proba obligatorie a profilului.

• Studenta a obținut nota 10 la proba de Limba și Literatura Română a examenului de Bacalaureat 2022. În același an, s-a clasat pe primul loc la Olimpiada Națională de lectură și a reprezentat România la etapa Internațională.
• În prezent, Diana este activist civic și a pregătit zeci de elevi de liceu pentru proba de Limba și Literatura Română a examenului de Bacalaureat.
• Simulare BAC 2025: Baremele de corectare și notare la Limba română, publicate de Ministerul Educației

Simularea probelor scrise ale examenului de Bacalaureat a început luni, cu Limba şi literatura română. Elevii de clasa a XII-a și a XIII-a au avut ca text suport un fragment la prima vedere despre Liviu Rusu, din volumul „Evocări” de Ștefan Augustin Doinaș, scrie Edupedu.ro, care a publicat subiectele. La partea a doua, liceenii au avut de comentat o poezie la prima vedere, iar la eseu, elevii de la toate profilurile, cu excepția celui pedagogic, au avut de demonstrat particularitățile unui roman psihologic sau al experienței.

La profilul pedagogic apar diferențe doar la Subiectul al III-lea, unde cerința este „redactarea unui eseu despre construcția unui personaj dintr-un roman psihologic”.

„Subiectele au fost accesibile, cerințele care testează înțelegerea textului fiind clare și simplu de abordat”, spune studenta Diana Găbureac. „Mulți elevi au anticipat un text realist sau o poezie la Subiectul al III-lea, există posibilitatea ca romanul psihologic sau al experienței să-i fi surprins. Cu toate acestea, ne așteptăm la rezultate bune”, este de părere tânăra.

Ministerul Educației și Cercetării publică subiectele şi baremele în fiecare zi de examen, la ora 15:00, pe pagina web dedicată. Evaluarea lucrărilor se va realiza digitalizat prin intermediul platformei utilizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”.

Rezolvarea subiectelor la Limba Română de la simulare BAC 2025

Subiectul 1A

1. Sensul din text al cuvântului „reală” este „adevărată”, iar sensul secvenței „dădea la o parte” este „înlătura”, „muta”.
2. Localitatea în care a funcționat în timpul războiului Universitatea „Regele Ferdinand” este Sibiu.
3. Domeniul artistic în care se manifestă spiritul competitiv al studenților de la Medicină și Litere este teatrul, așa cum ilustrează secvența „Arena întrecerii culturale între studenții de la Medicină și cei de la Litere a fost teatrul amator universitar”.
4. Un motiv pentru care spectacolul regizat de Liviu Rusu a atras atenția este prezența unor soluții artistice, experimentale, mai puțin obișnuite în acea vreme. Concret, înaintarea actorilor spre scenă printre rândurile de spectatori și interpelarea spectatorilor înainte de pătrunderea în spațiul scenic constituie elemente atipice, inovative pentru acea perioadă.
5. Un efect pe care îl are muzica simfonică asupra tânărului Ștefan Aug. Doinaș este revelația propriei persoane, generată de inițierea într-un univers nebănuit. După cum explică autorul, fiecare delectare oferită de audiții îi descoperea un nou unghi al unui domeniu artistic care îi era total străin înainte.

Subiectul 1B

Experiența culturală cuprinde totalitatea interacțiunilor, cunoștințelor și influențelor acumulate de un individ prin contactul cu diverse ocazii de fomare intelectuală. În opinia mea, profesorii contribuie la îmbogățirea experienței culturale a tinerilor, oferindu-le oportunități de descoperire a unor domenii nebănuite, dar și de a reimagina studiul materiilor clasice.

În primul rând, un profesor își poate iniția elevii într-un domeniu artistic care le este străin, provocând și ghidând imersiunea acestora într-o sferă care altfel ar rămâne nedescoperită. Îndrumând explorarea unor domenii artistice necunoscute, dascălul poate deschide noi orizonturi culturale și artistice, stimulând curiozitatea și aprecierea pentru diversitate. Un exemplu elocvent este oferit de textul-suport, ce prezintă impactul dascălului Liviu Rusu asupra formării studenților în teatru și în muzica simfonică. Autorul fragmentului admite că instruirea sa estetică începe cu audițiile muzicale propuse de profesor, ce generează o adevărată revelație. Menționând că nu mai ascultase muzică simfonică până atunci, privește fiecare descoperire ca pe un „moment de delectare”, descoperind un „univers pe care nici măcar nu-l bănuisem”.

Creând o adevărată arenă a „întrecerii culturale între studenții de la Medicină și cei de la Litere”, profesorul îi îndeamnă pe tineri să se implice într-un spectacol de teatru amator, prezentându-le „o sferă de preocupări care aveau să caracterizeze activitatea literară” a tuturor prietenilor autorului. Astfel, deși tinerii își aproprie domenii de studiu distincte și aparent incompatibile, profesorul îi reunește, oferindu-le perspective noi, esențiale, care ar fi rămas nedescoperite altfel.

În al doilea rând, dascălii pot dezvolta experiența culturală a tinerilor prin organizarea unor excursii sau vizite la muzeu, care pot oferi o perspectivă nouă asupra unor materii din sistemul formal de învățământ. Prin acest mecanism, profesorul provoacă o „reinventare” a dinamicii predării clasice, activând interesul elevilor săi. Raportându-mă la experiența personală, am avut privilegiul de a participa în primul an de liceu la turul unui muzeu de istorie dintr-un oraș apropiat. Deși nu îmi creionasem așteptări, fiind mai mult interesat de activitățile de relaxare care urmau să însoțească excursia, profesorul nostru a reușit să transforme vizita într-o experiență educativă deosebită. În loc să ne copleșească prin livrarea unor informații terne despre exponate, a pus accent pe dialog și interacțiune, prezentând întro manieră atractivă schimbările sociale și politice ale unor perioade. Deși nu eram prea atras de istoria predată la școală, la finalul turului m-am simțit încurajat și inspirat să aflu mai multe despre acest domeniu. Am descoperit o altă latură a istoriei, așa că mi-am îmbogățit experiența culturală, dar am dobândit și o formă de fascinație și apreciere pentru spațiul autohton. A fost o experiență care mi-a deschis ochii asupra importanței unei priviri de ansamblu pentru înțelegerea deplină a țării mele și a elementelor care o disting. Așadar, profesorii își demonstrează capacitatea de a îmbogăți experiența culturală a tinerilor pe care îi îndrumă, modelează interacțiunile acestora cu ideea de cultură, oferindu-le oportunitatea de a explora idei și valori într-o manieră atipică.

Subiectul al II-lea – Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Poezia se definește drept spațiu al expresivității, ce reflectă emoțiile și ideile eului liric prin conturarea unor imagini sugestive. Opera „Iarna” de Adrian Maniu își asumă drept idee poetică tristețea generată de solitudine. „Demascarea” acesteia se realizează prin intermediul unui complex de figuri de stil și imagini artistice reprezentative pentru cele două teme valorificate, natura și timpul.

Textul se deschide cu imaginea câmpiei de „sticlă”, ce sugerează înghețul, încremenirea cadrului natural. Natura oglindește singurătatea eului, devine dublul acestuia, așa cum indică epitetul „pomi despuiați”. Peisajul este dominat de frig, iar atmosfera statică, înghețată, pare să accentueze o absență dureroasă. Comparația „Scutură chiciura ca miez de pâine fărămițată” creează o sinestezie puternică, îmbinând latura vizuală și cea senzorială. Pâinea evocă ideea de căldură, hrană și viață, această juxtapunere subtilă între cele două elemente subliniind fragilitatea.

Strofa secundă adaugă o notă dinamică prin integrarea unor „sănii trase de boi” în peisajul descris. Versul „Albi ca zăpada, și aburind ca zarea” include două comparații deosebit de expresive, fixând latura cromatică. Solitudinea eului liric este ilustrată de strofa a treia, absența alterității fiind atât de apăsătoare încât conturează imaginea cuvintelor „înghețând în aer”. Frigul nu este doar un element fizic, ci și un simbol al singurătății profunde și al îndepărtării de alteritate, sugerând înghețul emoțiilor, imposibilitatea de comunicare.

Alienarea este accentuată de strofa finală, eul liric angajându-se să caute „prin grădină pașii tăi”, reminiscențe ale ființei iubite, pentru a suplini absența acesteia. Comparația redată de versul final al operei, „umbre albastre, ca niște porumbei”, creează o imagine inedită, sugerând că ființa căutată este deja doar o amintire. Culoarea rece și diafană amplifică senzația de distanță și mister, iar porumbeii devin simboluri ale păcii, dar și ale efemerității, livrând ideea că acele urme se vor risipi curând.

Astfel, poezia citată reflectă o meditație asupra unui peisaj natural ce redă solitudinea eului, sugerând stări intense, precum melancolia, dorul sau apăsarea. Fixând tristețea generată de solitudine drept idee poetică, textul se dezvăluie printr-o pluralitate de mijloace artistice ce oferă expresivitate deplină.

Subiectul al III-lea – ESEU

Sugestie de text: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu

Reperul 1 – despre curentul literar

Ce se punctează?
Simpla menționare a curentului literar (ex: Curentul literar în care se încadrează textul studiat este modernismul) – 2p
Simpla menționare a 2 trăsături ale curentului literar (ex: O primă trăsătură a modernismului evidențiată de text este subiectivitatea narării. O altă trăsătură realistă remarcată la nivelul operei constă în abandonarea ordinii cronologice.) – 1p/trăsătură
Explicarea celor 2 trăsături ale curentului literar (aplicând pe text) – 1p/trăsătură

Exemple de trăsături ale modernismului aplicate pe text:

– Subiectivitatea narării
O primă trăsătură ce motivează încadrarea operei în modernism este subiectivitatea narării.
Pentru a se asigura că narațiunea se focalizează asupra trăirilor și conștiinței protagonistului
și asupra complexității sale psihologice, Camil Petrescu îl alege drept narator pe alter-ego-ul
său, Ștefan Gheorghidiu. Susținând că „Eu nu pot vorbi onest decât la persoana I”, scriitorul
modernist optează pentru subiectivitate, naratorul prezentând evenimentele la persoana I,
dintr-un singur unghi, cel propriu.

–Abandonarea ordinii cronologice
O altă trăsătură ce justifică natura modernistă a textului este abandonarea ordinii cronologice. Detașarea de ordinea naturală a întâmplării evenimentelor este motivată de necesitatea unei structuri narative mai complexe, distinsă prin discontinuitate și salturi temporale. Evenimentele alternează, secvențele privitoare la povestea de dragoste dintre Ștefan și Ela și episoadele inspirate din jurnalul de campanie al autorului sunt interpuse pentru a crea o atmosferă inovativă, tipic modernistă.

–Tipul intelectualului lucid
O altă trăsătură ce justifică natura modernistă a textului este cultivarea tipologiei intelectualului lucid. Textul studiat surprinde trăirile lui Ștefan Gheorghidiu, inadaptat în raport cu o societate pe care o percepe ca fiind dominată de materialism și snobism. Acesta se distinge de personajele realiste prin dezinteresul față de latura materială și preocuparea pentru filosofie, fiind un idealist nemulțumit de cusururile societății în care trăiește. Proza modernistă explorează criza identitară, izolarea și inadaptarea personajelor.

–Introspecția și analiza psihologică
O altă trăsătură ce justifică natura modernistă a textului este cultivarea introspecției și analizei psihologice. Gândurile naratorului-personaj sunt prezentate prin monolog interior, ce permite redarea fluxului conștiinței, „disecția” fiecărui detaliu al relației sale și al experiențelor de pe front. Ștefan Gheorghidiu își analizează sentimentele pentru Ela, oscilând între iubire pasională și gelozie chinuitoare, încercând să înțeleagă dacă este iubit sau trădat. Războiul îl aduce în momente de criză existențială, reflectând asupra sensului vieții, al morții și al patriotismului. Numeroasele secvențe de analiză psihologică, în care se insistă asupra stărilor sufletești și conflictului interior, demonstrează tendința personajului modernist de a plasa sub semnul întrebării realitatea și propriile percepții.

Reperul 2 – tema și scenele

Ce se punctează?
Simpla menționare a temei (ex: Temele primordiale dezvoltate de operă sunt iubirea și războiul.) – 2p
Simpla menționare a 2 scene (ex: O primă scenă relevantă pentru tema textului este excursia de la Odobești. O altă scenă semnificativă apare în capitolul „Între oglinzi paralele” și ilustrează chinul unei presupuse încornorări, dar și propunerea divorțului.) – 1p/scenă

Explicarea celor 2 scene – 1p/scenă. Exemple de scene:

–Scena 1
O primă scenă relevantă pentru tema textului este excursia de la Odobești, cea care confirmă „prăbușirea lăuntrică” a protagonistului, acea „desfigurare iremediabilă” pe care căsnicia sa cu Ela o cunoaște. Dezechilibrul este activat de apropierea evidentă a femeii de domnul G., pe care Ștefan îl percepe inițial drept „dezagreabil intrus”, înțelegând ulterior cruda realitate: „intrusul, în patima apropierii lor, eram eu”. Interioritatea lui Ștefan este contaminată de gelozie, ură și dezgust, simțindu-se „imbecil și ridicul, fără simțul realității, și naiv ca un predestinat coarnelor”. După cum admite, în timpul excursiei se simțea „ca și bolnav”, seismul lăuntric fiind evident: „Niciodată nu m-am simțit mai descheiat de mine însumi”. Analiza evenimentelor și a propriei dureri generează o amplă problematizare, scindarea iubirii aparent indestructibile, o criză matrimonială inevitabilă. Scena determină decizia lui Ștefan de a provoca o despărțire temporară, însă lipsa femeii iubite îi pare
insuportabilă, așa că împăcarea survine la scurt timp.

–Scena 2
O altă scenă semnificativă apare în capitolul „Între oglinzi paralele” și ilustrează chinul unei presupune încornorări, dar și propunerea divorțului. „Concentrat de două săptămâni la Azuga”, Ștefan ajunge acasă într-o noapte și aseamănă spațiul unui „mormânt gol”, întrucât descoperă absența soției sale. Protagonistul este devorat de insecurități și incertitudini, petrece o noapte cumplită, exprimând povara insuportabilă a geloziei printr-un amplu monolog interior: „S-a făcut în mine un pustiu imens, un nucleu de dureri”, „simțeam că voi înnebuni”. Ela se întoarce „a doua zi abia, pe la opt dimineața”, iar Ștefan, „ca un bolnav istovit”, nu solicită explicații, ci îi propune un divorț „fără formalități, fără explicații multe”, pe care femeia îl acceptă”. Această soluție derivă din orgoliu, trăsătură fundamentală a protagonistului, dar și din conștientizarea iluziei – „niciodată femeia aceasta nu mă iubise”. Ulterior, bărbatul descoperă întâmplător o scrisoare de la Anișoara, al cărei conținut relevă că Ela a fost invitată să doarmă la ea în acea noapte, întrucât Iorgu era plecat. Clarificarea neînțelegerii generează o nouă împăcare a cuplului.

Reperul 3 – 2 elemente de structură și compoziție.
Ce se punctează? 3p / element
Sugestii de elemente:
TITLUL

Titlul reprezintă contopirea celor două experiențe existențiale ale protagonistului, devenite teme primordiale ale romanului – iubirea și războiul. Repetiția termenului „noapte” indică incertitudinea, nesiguranța, întunericul care va acapara interioritatea lui Ștefan. Adjectivele „ultima” și „prima”, supuse unei ordini semnificative, sugerează capacitatea personajului de a se sustrage mariajului eșuat, de a depăși gelozia și tensiunea, accesând un alt orizont. Tematica este una amplă, iubirea și războiul fiind completate de cunoaștere, dar și de condiția intelectualului într-o lume dominată de mediocritate.

INCIPITUL
Incipitul este unul pregătitor, de tip captatio benevolentiae, asumându-și un rol descriptiv, de orientare. Acțiunea se plasează într-un cronotop real, „în primăvara anului 1916”, când naratorul, „sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat” se implica în „fortificarea văii Prahovei, între Bușteni și Predeal”. Ștefan Gheorghidiu realizează descrierea ironică a tranșeelor, „niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă”, punctând pregătirea precară pentru un război considerat absurd, lipsit de eroism: „câteva sute de metri de tranșee-jucării erau menite să ilustreze principiile tactice ale armatei române de neînvins”. Naratorul admite că „această concentrare era o lungă deznădejde”.

FINALUL
Finalul este dual – închis din punctul de vedere al poveștii de iubire, dar ambiguu, deschis, prin prisma destinului protagonistului, reflectând tiparul modernist. Se relevă forța lui Ștefan de a accepta și depăși eșecul căsniciei cu Ela – în contrast cu trecutul, când bărbatul admite că ar fi dat orice pentru „certitudinea că mă înșală”, acum îi arată scrisoarea „zâmbind” și propune despărțirea. Astfel, conflictul interior, acea confruntare dintre rațiune și pasiune, își află soluția, iubirea fiind detronată din funcția de valoare absolută: „Mă gândesc halucinat că aș fi putut ucide pentru femeia asta…” După cum susține protagonistul, „drama războiului este de a-ți arăta altfel ceea ce tu cunoșteai într-un anumit fel”, așa că propria sa experiență pe front îi plasează căsnicia și viața într-o altă lumină, generând revelație, detașare, acceptare.

Simularea BAC 2025 continuă marți, 25 martie, cu proba obligatorie a profilului.

„Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Subiectele şi baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15:00, pe pagina web dedicată. Evaluarea lucrărilor se va realiza digitalizat prin intermediul platformei utilizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, a transmis Ministerul Educaţiei.

Calendar simulare BAC 2025

Simularea probelor scrise din cadrul examenelor naţionale pentru elevi (an şcolar 2024 – 2025), organizată la nivelul întregii ţări de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, programează, în intervalul 24 – 27 martie, următoarele teste aferente examenului naţional de bacalaureat:

Cum se desfășoară examenul

Potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei, probele încep la ora 9:00, iar accesul candidaţilor în săli este permis până la ora 8:30.

Timpul destinat elaborării unei lucrări este de trei ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui candidat. Lucrările vor fi evaluate folosindu-se platforma de evaluare digitalizată.

Rezultatele vor fi comunicate individual (marţi, 8 aprilie) şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ liceal prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi în cadrul consiliilor profesorale.

”Obiectivul urmărit: adoptarea celor mai potrivite măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare în perspectiva examenului din sesiunile iunie şi iulie – august 2025”, a mai transmis Ministerul Educaţiei.

Rezultatele obţinute la simulare nu se trec în catalog, cu excepţia cazurilor în care există solicitări scrise în acest sens.

Rezultate simulare BAC 2024

Rata de promovare la simularea examenului de bacalaureat în 2024 a fost la Limba română de 60,13%, rata de promovare la disciplina obligatorie a profilului a fost 64,12%, rata de promovare la proba la alegere a profilului a fost 64,75%, iar rata de promovare la Limba maternă a fost 84,08%.

La Limba română, aproape 40% dintre elevi au luat note mai mici de 5, iar 22,89% dintre cei care au susţinut proba au obţinut note cuprinse între 5 şi 5.99. 

La celelalte două probe – cea obligatorie a profilului şi cea la alegere – procentul celor care au luat note mai mici de 5 depăşea 35%. 

La limba maternă, 15,92% dintre elevi au luat note sub 5, alţi peste 15% obţinând note cuprinse între 5 şi 5.99.

Numărul elevilor cu note de 10 a fost extrem de mic, fiind de 0,02% la Limba română, 0,53% la proba obligatorie, 0,46% la proba la alegere şi 0,12% la Limba maternă. 

Calendarul probelor scrise la BAC 2025

Probele scrise la Bacalaureat 2025 vor începe în 10 iunie, iar rezultatele finale vor fi afișate în 30 iunie. 

• 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
• 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
• 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
• 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
• 20 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 30 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor finale