Soluție pe termen lung pentru evitarea crizelor de imunoglobulină: România va colecta în premieră plasmă umană în două centre pilot

Soluție pe termen lung pentru evitarea crizelor de imunoglobulină, anunțată marți de ministrul Sănătății, Sorina Pintea: România va colecta în premieră plasmă umană, din care se fabrică imunoglobulina, medicament care îi ține în viață pe pacienții cu boli rare, în două centre pilot ce urmează a fi replicate apoi în țară.

Potrivit ministrului Sănătății, un proiect de Ordonanță de Urgență de modificare a Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, se află pe circuitul de avizare interministerial și va intra pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Guvern. Acest proiect de act normativ creează cadrul legal pentru înființarea centrelor de colectare a plasmei.

De asemenea, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea studiului de fundamentare pentru construirea în parteneriat public-privat a unei bănci naționale de sânge, plasmă și celule stem este finalizat și „am speranța că acest proiect va fi supus aprobării în următoarea ședință de Guvern”, a mai anunțat Sorina Pintea.

România ar putea produce imunoglobulină în 3-4 ani după deschiderea primului centru de colectare a plasmei, din cauză că numai procedura de autorizare durează cel puțin 2 ani, a explicat Florin Hozoc, directorul firmei Besmax Pharma Distribution, firmă care importă imunoglobulină în România.

Imunoglobulina este un medicament produs din plasmă umană, însă în România nu există niciun centru de colectare a plasmei, iar singura soluție este deocamdată ca aceste medicamente să fie importate.

Pacienții cu boli rare din România au fost grav afectați, în perioada 2017-2018, de criza imunoglobulinei, care a debutat în primăvara anului 2017 și s-a întins până în primăvara anului trecut. Imunoglobulina, un medicament obținut din plasmă umană, este tratamentul care îi ține în viață pe acești pacienți.

Criza imunoglobulinei s-a rezolvat temporar în urma activării, de către Ministerul Sănătății, a Mecanismului European de protecție civilă, în primăvara anului trecut, la scurt timp după venirea Sorinei Pintea la conducerea ministerului. Pe termen lung însă, soluția ar fi centrele de colectare a plasmei sanguine umane, care nu există în acest moment în țara noastră.

„Aș spune că nu am fi foarte departe de demararea unei acțiuni prin care România va putea folosi plasma, lucru pe care acum nu îl face. În 2017-2018, pacienții cu imunodeficiență primară au suferit din cauza lipsei imunoglobulinei, tratament care îi ține în viață. A fost una dintre primele probleme cu care m-am confruntat la preluarea mandatului de ministru al Sănătății. Chiar dacă am rezolvat această problemă temporar, este normal să avem soluții pe termen mediu și lung. Aceste soluții pe care noi le propunem respectă recomandările Comisiei Europene și Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la asigurarea terapiilor cu medicamente derivate din plasmă”, a declarat ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

„Pe 12 septembrie, Ministerul Sănătății a organizat, în parteneriat cu Comisia Europeană, un seminar care a avut ca temă reorganizarea sistemului de transfuzii din România, în cadrul căruia experții CE și ai țărilor cu experiență în domeniu au analizat situația sistemului transfuzional din România, pornind de la un audit realizat în 2017. În urma acestui eveniment, cu ajutorul experților străini va fi realizat necesarul exact pentru reorganizarea sistemului transfuzional din România”, a adăugat ministrul Sănătății.

„Chiar ieri, Ministerul Sănătății a aplicat pentru accesarea a 500 de mii de euro din fonduri europene pentru elaborarea planului de reorganizare a sistemului de transfuzii, termenul de implementare fiind 16,5 luni de la aprobare. În urma acestei reorganizări vom crește capacitatea sistemului de transfuzie din România, inclusiv cu posibilitatea de a colecta plasmă. Experții Comisiei Europene ne vor acodra sprijinul în două centre pilot de colectare a plasmei. Aceste centre vor fi organizate în două centre de transfuzii din două zone geografice în care accesul pacienților are grade diferite de dificultate. Proiectele vor fi supervizate de experții străini și urmează a fi replicate apoi în țară”, mai spune Sorina Pintea.

Potrivit unei evaluări a Ministerului Sănătății, „cantitatea de plasmă conformă pe care România o pierde din motive de lipsă de spațiu și neutilizare în perioada de valabilitate este de 1208,5 litri de plasmă pe an, fiind un consum foarte mare în spitale. S-a dovedit că nu se distruge plasma”, a precizat ministrul Sănătății.

Pacienții cu boli rare din România, grav afectați de criza imunoglobulinei, au lansat în iulie anul acesta campania de informare și conștientizare „Pacient, caut donator! De plasmă!”. Ei atrag atenția că medicamentele derivate din plasmă umană, precum imunoglobulinele, sunt esențiale pentru peste 8.000 de pacienții români diagnosticați de boli rare, dar în România nu există nici măcar un centru de donare de plasmă umană pentru a fi utilizată la fabricarea de medicamente.