Soluțiile la care niciun primar din România nu se gândește: cum îmblânzim valurile de căldură în orașele și casele în care trăim
Valurile de căldură extremă din această perioadă ne solicită din toate punctele de vedere, chiar dacă se alternează cu perioade de temperaturi normale, ba chiar cu zile mai răcoroase decât de obicei.
De câțiva ani, teritoriul european e marcat, uneori încă din timpul primăverii, de fenomene meteo extreme, care au devenit mai degrabă o regulă, și nu excepția.
Suntem nevoiți să ne adaptăm, chiar și fără voia noastră, la căldură tot mai intensă. Cum o putem face, ce ar trebui schimbat în orașele și casele în care trăim?
Recordurile de temperatură cad unul după altul, ceea ce demonstrează, încă o dată, că încălzirea globală se accelerează și se amplifică, cu toate consecințele care decurg de aici. Iulie 2023 a fost deja desemnată ca fiind cea mai călduroasă lună din istorie. La fel s-a întâmplat și în iunie. Și, pentru că anotimpul e departe de a se fi încheiat, șansele ca vara acestui an să fie declarată cea mai călduroasă din cele înregistrate vreodată în Europa sunt extrem de mari. Momentan, recordul în această privință a fost stabilit în 2022. Căldura crește de la an la an.
Tocmai aici stă cheia de observat pentru cei care iau în derâdere această realitate tot mai periculoasă în care trăim. Da, vara a fost mereu cald, dar nu atât de cald. Temperatura medie anuală crește peste tot în lume, chiar dacă cei cu gradul de atenție limitat se preocupă doar de câteva perioade mai răcoroase din timpul verii, care uneori ajung și ele la o extremă – ne e frig în timpul verii. Ce ignoră ei? În ciuda acelor perioade, per total e mult mai cald.
„De mulți ani, ne confruntăm cu astfel de situații în care, pur și simplu, constatăm că temperaturile sunt din ce în ce mai mari. Avem o perioadă scurtă de frig comparativ cu perioada în care e cald și care e foarte lungă, presărată cu extremele cu care ne-am obișnuit deja”, declară pentru Panorama climatologul Simona Andrei, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică.
Roxana Bojariu, șefa Secției de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie, spune că „aceste modificări recente ale caracteristicilor valurilor de căldură sunt legate de încălzirea globală, ce le alimentează cu o cantitate sporită de energie, rezultată din intensificarea efectului de seră”.
Cum gestionăm valurile de căldură în orașele în care trăim
Periculoase pentru sănătatea oamenilor, în special pentru copii, bolnavi cronici și bătrâni, valurile de căldură sunt și mai intens resimțite în marile aglomerări urbane. Anul trecut, zeci de mii de europeni au murit din cauza caniculei, astfel că valurile de căldură au ajuns să fie privite inclusiv ca o problemă de sănătate publică.
În 2023, țări precum Spania, Italia, Grecia sau Cipru au raportat nu doar decese produse pe fondul caniculei, ci și numeroase spitalizări care au avut legătură cu temperaturile record, arată un studiu recent făcut de World Weather Attribution.
„Mai întâi de toate, e necesar să avem o accesibilitate crescută și echitabilă la mediul natural, or acest lucru se întâmplă în prea puține orașe”, spune pentru Panorama Luiza Cecilia Spiridon, arhitect peisagist.
Pentru a reduce riscul ca oamenii să ajungă la spital sau să moară din cauza căldurii extreme, este nevoie ca sistemele de alertă din marile orașe să funcționeze ceas. Asfaltul supraîncălzit, traficul intens, lipsa vegetației și parcurile insuficiente fac ca aerul să fie irespirabil, ceea ce duce la episoade de stres termic ridicat.
INTERVIURILE HotNews.ro