Spania va conduce un proiect în UE pentru dezvoltarea unui sistem de atac electronic pentru aeronave

Spania va conduce un proiect în Uniunea Europeană pentru dezvoltarea unui sistem electronic de atac pentru aeronave, care să permită misiuni precum suprimarea apărărilor aeriene inamice şi protecţia aeronavelor în misiuni de atac, la care vor participa, de asemenea, Franţa şi Suedia. Acesta este unul dintre cele 13 noi proiecte care vor fi promovate în cadrul Cooperării Structurate Permanente de Apărare (PESCO), care va fi aprobată marţi de miniştrii apărării ai blocului, în cadrul reuniunii lor de la Bruxelles, după cum au avansat surse europene pentru Europa Press. Obiectivul proiectului, numit Electronic Air Attack, este acela de a dezvolta un sistem care permite adaptarea la diferitele misiuni de război electronic necesare, de la suprimarea apărărilor aeriene ale inamicului, misiuni de escortă şi protecţia aeronavelor în misiuni sau misiuni de atac electronic netradiţional, potrivit El Diario, citat de Rador.

Proiectul se va concentra pe proiectarea, dezvoltarea şi testarea capabilităţilor multiple de blocare a semnalelor radio cu tehnologii de pionierat, iar ideea este de a integra sistemul electronic de atac în diferite tipuri de aeronave, asigurând compatibilitatea acestuia pentru a-l încorpora în diferite modele de avioane, atât cu echipaj, cât şi drone. De asemenea, Spania va participa la alte şase proiecte care urmează să fie aprobate marţi, inclusiv unul condus de Portugalia, pentru dezvoltarea unui sistem maritim fără pilot pentru războiul antisubmarin (MUSAS). Obiectivul este dezvoltarea unui sistem avansat de comunicare, comandă şi control pentru războiul antisubmarin. Acest proiect, la care se vor alătura Franţa şi Suedia, va contribui la răspunsul la tacticile de negare a spaţiului de către adversari şi la intruziunea sau ameninţările la liniile de comunicare şi, la rândul său, va îmbunătăţi protecţia infrastructurii subacvatice şi a sistemelor energetice pe mare.

Un alt proiect la care Spania se va alătura este cel coordonat de Franţa, numit Twister, pentru a consolida capabilităţile de avertizare timpurie şi interceptare a ameninţărilor în spaţiu, cu scopul ca europenii să aibă propria lor capacitate de a contribui la sistemul de apărare antirachetă al NATO, proiect căruia i se vor alătura şi Finlanda, Italia şi Olanda, precum şi celui condus de Franţa pentru a dezvolta capacităţi de război de colaborare plecând de la diferite platforme, actuale şi viitoare, împreună cu Belgia, Ungaria, România şi Suedia.

De asemenea, Spania se va alătura proiectului condus de Portugalia pentru crearea unei academii în domeniul securităţii cibernetice şi apărării, promovând cunoştinţele şi inovaţia necesare în acest domeniu, şi ar putea ajuta, de asemenea, la coordonarea exerciţiilor şi a cooperării dintre UE şi NATO, şi altuia coordonat de Germania, al cărei obiectiv vizează dezvoltarea unui centru de coordonare în domeniul informaţiilor cibernetice şi multinaţionale, la care vor participa şi Republica Cehă, Ungaria şi Olanda. Fiecare ţară va decide, de la caz la caz, dacă va contribui cu bani sau cu informaţii pentru a răspunde unei ameninţări, incident sau operaţiuni.

Spania, împreună cu România, se vor alătura unui alt proiect coordonat de Franţa, pentru dezvoltarea bazei tehnologice industriale europene în materiale şi componente tehnologice care contribuie la securitatea aprovizionării. Un proiect al Italiei şi Franţei va fi, de asemenea, aprobat, pentru proiectarea şi dezvoltarea prototipului noii corvete europene de patrulare, Polonia şi Ungaria vor lansa un centru de pregătire medicală în sprijinul forţelor speciale, în timp ce România, Franţa şi Italia vor colabora la un proiect de standardizare a instruirii pentru a răspunde la incidentele chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRND).

La rândul lor, România, Bulgaria şi Franţa vor promova o reţea de centre de scufundare în sprijinul operaţiunilor şi misiunilor UE, Ungaria, Franţa, Germania, Polonia şi Slovenia vor să lanseze un centru de pregătire şi simulare tactică, care să funcţioneze descentralizat, cu mai multe centre în Europa, iar Italia, Franţa şi România doresc să coopereze într-o arhitectură pentru a facilita introducerea dronelor în spaţiul unic european.

Aceasta este a treia rundă de proiecte aprobate în cadrul PESCO, instrumentul prevăzut în Tratatul de la Lisabona pentru a promova integrarea militară, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor, cât şi în termeni operaţionali, la care s-au alăturat toate ţările, cu excepţia Regatului Unit, Maltei şi Danemarcei, în 2017. În schimb, au trebuit să-şi asume aproximativ douăzeci de angajamente obligatorii, printre altele pentru creşterea cheltuielilor cu apărarea, dezvoltarea capacităţilor şi asigurarea forţelor pentru operaţiuni. Ţările au depus 15 proiecte în total, dar unul a fost retras şi altul a fost respins.

Iniţial, Agenţia Europeană de Apărare a recomandat doar aprobarea a trei dintre proiecte pentru utilitatea lor în a contribui la capacităţile esenţiale deficitare, dar a acceptat alte trei, după ce a primit mai multe informaţii de la guverne, în timp ce autorităţile militare europene au susţinut şapte pentru valoarea lor în termeni operativi.

Mai multe surse europene şi diplomatice recunosc necesitatea reducerii listei de proiecte – există deja 47 pe masă – în viitor şi se concentrează asupra celor mai viabile şi cu o valoare adăugată adevărată, ceva ce ar trebui abordat în cadrul revizuirii strategice a PESCO, ce va avea loc anul viitor. Printre altele, va fi abordată posibilitatea închiderii unor proiecte care nu sunt viabile sau nu avansează, ori promovarea fuziunii mai multora dintre ele.

Condiţii pentru participare unor terţe părţi la PESCO

Miniştrii apărării vor aborda, de asemenea, în şedinţa lor, condiţiile pentru a autoriza participarea unor terţe ţări la PESCO, într-un mod „excepţional”, cu condiţia ca interesele de securitate europene să nu fie puse în pericol, lucru care nu a fost încă posibil de parafat din cauza reticenţei Franţei faţă de participarea companiilor din afara UE, şi a rezervelor Greciei şi Ciprului faţă de participarea Turciei. Miniştrii apărării vor da, de asemenea, undă verde unui buget „îngheţat” de 34,1 milioane de euro pentru Agenţia Europeană de Apărare în 2020, comparativ cu cele 36,5 milioane solicitate, o creştere respinsă de Regatul Unit. Angajamentul de pe agendă este că, odată ce se va clarifica Brexit, se va face o corecţie bugetară pentru a se ajunge la bugetul solicitat.

Operaţiuni şi cooperare cu NATO

Cei 28 vor discuta, de asemenea, cooperarea cu NATO, cu secretarul general adjunct aliat, românul Mircea Geoană, o discuţie care va avea loc după criticile dure ale preşedintelui francez, Emmanuel Macron, faţă de Alianţa Atlantică, „în moarte cerebrală”, după părerea sa, şi care insistă asupra suveranităţii acţiunii europene, din cauza lipsei de angajament a preşedintelui american Donald Trump. De asemenea, vor face un bilanţ al operaţiunilor şi misiunilor în desfăşurare, în special în Mali şi Sahel, unde Franţa subliniază nevoia ca europenii să poată „însoţi şi consilia” forţele în teren – atât în Mali, cât şi în forţa comună din Mali, Nigeria, Burkina Faso, Mauritania şi Ciad – având în vedere extinderea ameninţării teroriste, deşi acest lucru ar necesita desfăşurarea unui număr mai mare de forţe, inclusiv forţe de protecţie, suport logistic şi medical.