Ce trebuie să știi despre gazele lacrimogene. Utilizare și efecte documentate asupra sănătății

​​Folosirea la proteste civile a agenților chimici iritant lacrimogeni sau gazelor lacrimogene cum li se mai spune este permisă prin convențiile internaționale dar este încă însoțită de controverse din cauza consecințelor, documentate, asupra sănătății oamenilor. Experți din domeniul medical atenționează în studii publicate în reviste de specialitate că, dată fiind frecvența traumelor provocate de substanțele chimice iritante, forțele de ordine ar trebui să limiteze folosirea lor doar în situații de strictă necesitate. Iată un set de date despre efectele documentate asupra sănătății.

Legitimitatea folosirii gazelor lacrimogene la proteste civile, modul de utilizare și tipul chimicalelor din munițiile forțelor de ordine nu preocupă doar protestatarii din România. Poliții și jandarmerii din țări de pe tot globul le folosesc încă drept ”instrumente neletale pentru controlul mulțimilor (RCA – Riot Control Agent)”.

Argumentul de bază al autorităților: folosirea la proteste civile nu este interzisa de convențiile internaționale, fac parte din dotările standard ale forțelor de ordine de pe tot globul, sunt omologate și folosite în virtutea unor mandate legale, ”de restabilire a ordinii de drept sau ordinii publice” atunci când manifestările, protestele, revoltele civile degenerează. De cealaltă parte, civilii care le-au simțit efectul se întreabă de ce Convenția de la Geneva privind armele chimice (CWC – 1993) interzice folosirea chimicalelor iritant lacrimogene ca ”metodă de luptă” între armatele statelor dar nu interzice utilizarea gazelor lacrimogene în confruntările forțelor de ordine ale acelorași state cu civilii.

”Bizareria” a fost de mult remarcată nu doar de specialiști în dreptul internațional sau activiștii și organizațiile care militează pentru drepturile omului. Lor li s-au adăugat experți din lumea medicală (medici, epidemiologi, chimiști) care constată că gazele lacrimogene s-au folosit tot mai des în ultimul deceniu fără însă ca autoritățile să se preocupe și de studierea serioasă și sistematică a consecințelor pe care chimicalele le produc asupra sănătății oamenilor.

Raport NATO: trebuie colectate date medicale

În lipsa studiilor făcute de cei care le utilizează și care susțin totuși că gazele lacrimogene sunt sigure, au apărut cercetările independente urmate de o serie de articole publicate în reviste de specialitate precum World Medical Association, American Medical Association, British Medical Association, Turkish Medical Association care sugerează cam același lucru: efectele utilizării gazelor lacrimogene asupra sănătății trebuie mai atent cercetate.

Încă din 2006, organizația de cercetare și tehnologie a NATO a publicat unraport tehnic de peste 150 de pagini ”The Human Effects of non-Lethal Technologies”(Capitolul 4 – Chestiuni Medicale) în care experții constatau lipsa datelor medicale despre efectele tehnologiilor neletale asupra sănătății oamenilor.

Raportul consemnează, de pildă, și recomandarea (pentru NATO) ca după fiecare acțiune în care sunt utilizate tehnologii neletale să fie strânse date medicale, raportate și analizate prin proceduri standard. Între timp, utilizarea gazelor lacrimogene a devenit tot mai frecventă odată cu înmulțirea protestelor civile însoțite de ciocniri, chiar violente, între forțele de ordine și protestatari. Protestele din Egipt, Turcia, Grecia, mișcările anti-globalizare, confruntările din Fîșia Gaza au început să devină obiect de studiu pentru experții interesați să cerceteze consecințele medicale, considerate subevaluate.

Anul trecut (2017) un grup de experți universitari americani a pus la un loc observații și cifre cuprinse într-o serie de articole ce documentează traume apărute după utilizarea gazelor lacrimogene și spray-urilor cu ardei, în intervenții ale forțelor de ordine dar și la antrenamentele regulate ale acestora. Autorii își bazeazăcercetarea, publicată în revista științifică BMC Public Health, pe selecția finală a 31 de articole de specialitate (din 311 analizate în total).

Articolele documentează consecințele pe care iritanții chimici le-au produs asupra sănătății persoanelor, de-a lungul a 25 de ani de utilizare (ianuarie 1990 – martie 2015) în diferite situații, din 11 țări.

Rezultatele studiului despre gaze lacrimogene, pe scurt

• Studiile menționate în analiză au identificat 9261 de răniri totale și 5131 de persoane care au suferit leziuni. 
• Două persoane au decedat, 58 au suferit dizabilități permanente.
• Din cele două decese, unul a fost provocat de un proiectil, celălalt de doza mare de agent chimic utilizat în spațiu închis. 
• Din cele 9261 de răniri totale, 8,7% au fost severe și au necesitat un management medical profesionist, în timp ce 17% au fost moderate și 74,3% au fost minore.  
• Accidente grave au afectat toate sistemele corpului iar majoritatea rănilor au fost pe piele și la ochi.  
• Traumele provocate direct de muniția cu substanțe chimice au cauzat 231 leziuni din cauza proiectilelor. Mai mult de un sfert dintre cazuri (63) au fost leziuni grave, incluzând vătămări majore ale capului și pierderea vederii. 
• Factorii potențatori pentru vătămări mai severe au inclus condiții de mediu, timp de expunere prelungit și cantități mai mari de agent chimic în spații închise. 

Gaz lacrimogen vs spray cu ardei

Există două clase de compuși chimici utilizați cel mai frecvent de către agențiile de aplicare a legii:

– 2-clorbenzalmalonitrilul (clasificat militar ca ”Agentul CS”)

• Este cel mai frecvent identificat compus chimic activ în gazele lacrimogene. 
• Câteva țări au restricții semnificative în ceea ce privește utilizarea agentului CS, multe alte țări îl utilizează ca armă de control al mulțimii. 
• Deși efectele CS sunt considerate temporare la concentrații scăzute, se știe că o concentrație mai mare a provocat leziuni permanente (în primul rând sistemului respirator) și deces în studiile experimentale pe animale, precum și expuneri anecdotice la om.
• Academia Națională de Științe din Statele Unite nu identifică o concentrație minimă sigură, deoarece chiar și cele mai scăzute concentrații pot duce la „disconfort, iritație sau anumite efecte asimptomatice, non-senzoriale, dar tranzitorii”.  

– Oleoresin capsicum (clasificat militar ca ”Agentul OC”)

• Agentul OC și forma sintetică a acestuia, nonivamida (acid pelargonic vanililamida sau capsaicina II – PAVA), sunt forme extrem de concentrate ale ingredientelor active din ardeiul iute.
• Acestea sunt disponibile publicului larg în unele țări ca „spray cu ardei” dar și ca Agent militar OC dar nu sunt disponibile public în Regatul Unit (Marea Britanie). 
• Agentul OC este din ce în ce mai răspândit ca instrument de control al mulțimii și a fost folosit pe protestatari la nivel global. Mai multe țări au limitări privind posesia și utilizarea Agentului OC, dar în majoritatea țărilor utilizarea nu este reglementată.

Agentul CS, incidență mai mare la traumele severe

Natura expunerii și leziunilor iritante chimice este, de asemenea, legată de agentul chimic utilizat, mecanismul de desfășurare, condițiile de mediu și contextul de utilizare, remarcă autorii raportului.

• 14 studii din cele 31 selectate pentru analiză s-au ocupat exclusiv de Agentul CS (n.r.: 2-chlorobenzalmalononitril – a cărei utilizare în timpul intervenției a fost confirmată de șeful brigăzii speciale, colonelul Răzvan Paraschiv).
• 10 studii au studiat exclusiv Agentul OC (Oleoresin capsicum – spray lacrimogen cu ardei).  
• 4 studii au raportat exclusiv leziuni traumatice provocate de muniția proiectilă, în timp ce alte trei studii au raportat unele leziuni provocate de muniția proiectilă printre alte răni cauzate de agenții chimici înșiși.  
• Dintre cele 7156 de vătămări documentate din partea agentului OC, doar 6% au fost clasificate ca fiind severe.
• În schimb, 27,9% din 1148 leziuni cauzate de agentul CS au fost clasificate ca severe. 

Ce spune studiul despre dozaje

• Volumul și concentrația substanțelor chimice din fiecare pulverizare și aerosol variază considerabil între producători și țări. Concentrațiile afișate ale Agentului OC pot fi înșelătoare, deoarece efectele depind nu numai de concentrația în combinație cu un solvent, ci și de puterea capsicului extras.
• Un motiv suplimentar de îngrijorare ar fi că iritanții chimici pot conține numeroase alte substanțe chimice toxice, inclusiv alcooli, solvenți organici, hidrocarburi halogenate, freon, tetrachloretilenă, clorură de metilen.  
• Utilizarea unor solvenți cum ar fi tetracholoretilena și clorura de metilen poate permite o penetrare mai profundă a pielii, precum și ingestia sau inhalarea unor cantități mai mai mari de iritant dispersat.
• Nivelurile dozei pentru simptome, efecte toxice ori chiar rezultate letale ale CS și OC nu au fost bine stabilite. Studiile sugerează că și o concentrație foarte mică (.003 mg / m3) poate duce la iritarea oculară. 
• Doza de CS și OC la persoanele expuse poate fi semnificativ mărită prin folosirea mai multor grenade și / sau canistre în aceeași locație într-o perioadă scurtă de timp, în special în zone unde oamenii nu pot scăpa cu ușurință.

Aceasta complică în continuare analiza toxicității acestor substanțe chimice în uzul cotidian.

Despre studiul citat:

Health impacts of chemical irritants used for crowd control: a systematic review of the injuries and deaths caused by tear gas and pepper spray, BMC Public Health ISSN: 1471-2458, 19 octombrie 2017

Autori: Rohini J. Haar, Vincent Iacopino, Nikhil Ranadive, Sheri D. Weiser, Madhavi Dandu

Distribuit în termenii Creative Commons Attribution 4.0 International License