Victorie a cetatenilor de pe strada Mantuleasa: Instanta a anulat planul urbanistic prin care Primaria Capitalei a aprobat construirea unui bloc de 5 etaje in zona protejata

Tribunalul Bucuresti a anulat pe 29 august Planul Urbanistic Zonal prin care Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat construirea unui bloc de 5 etaje (25 metri inaltime) pe strada Mantuleasa, zona protejata, unde se afla mai multe cladiri de patrimoniu vechi de peste 100 de ani. Decizia poate fi atacata cu recurs.

Pe terenul unde s-a aprobat blocul de 5 etaje se afla scoala unde a invatat Mircea Eliade, demolata in 2002 fara aviz de la Ministerul Culturii.

Procesul a fost intentat de cativa cetateni din zona, care s-au opus inca de la inceput acestui proiect, motivand ca blocul este prea inalt si masiv fata de cladirile din zona si distruge caracterul zonei protejate Mantuleasa, unde se afla mai multe cladiri de patrimoniu.

„In acest caz nu este vorba de un simplu bloc construit in una din cele mai vechi zone ale Bucurestiului, este vorba de un centru de afaceri, similar cu centrele de afaceri construite in zona Pipera. La cererea investitorului, Primaria Bucuresti a modificat toti indicatorii urbanistici din PUZ Mantuleasa – Zona cu grad maxim de protectie:

– in loc de un proiect rezidential, au avizat constructia unui centru de afaceri;

– in loc de o inaltime maxima admisa de 13 m, au avizat o inaltime de 28 m;

– in loc de niste cladiri independente, care sa respecte tesutul traditional al zonei, au avizat o cladire de tip monolit, cu o volumetrie care ar fi sufocat si dominat cartierul;

– in loc de un stil arhitectural in acord cu aceasta zona protejata, au avizat un stil arhitectural de tip Pipera;

– aspectul locurilor de parcare, impactul asupra traficului si asupra structurii de rezistenta al cladirilor invecinate a fost total ignorat;

– memoria locului, adica scoala unde a studiat Mircea Eliade,a fost total eliminata din tema si conceptul planului urbanistic, modificat”, a declarat pentru HotNews.ro, Razvan Rada, unul dintre cetatenii care au cerut anularea planului urbanistic in instanta. Acesta locuieste chiar vizavi de terenul unde a fost aprobata construirea cladirilor de 5 etaje.

Cetatenii spun ca au fost dezamagiti fiindca Primaria Capitalei a aparat interesele investitorului si nu ale orasului.

„Desi intial noi chemasem in judecata Consiliul General al Primariei Bucuresti, in final am ajuns ca in acest proces sa ne judecam si cu investitorul, SD Leader Properties SRL, o firma romaneasca detinuta de catre grupul spaniol AVANTIA, controlat de catre PEYBER Hispanica. Urmare a intimidarilor si agresivitatii reprezentantilor acestor companii, plus contextul si imprejurarea cazurilor de coruptie in care sunt implicate aceste companii si care au fost relatate de catre presa romana si straina, noi am fost nevoiti sa solicitam protectia autoritatilor romane, competente, dar si a autoritatilor spaniole, prin Ambasada Spaniei la Bucuresti, prin mijloacele lor, proprii. Desi acest proiect a fost avizat de catre fosta administratie de la Primaria Bucuresti, acest caz in justitie a demarat la finalul anului 2016, adica in timpul actualei administratii de la Primaria Bucuresti. Am fost extrem de dezamagiti sa vedem ca Primaria Bucuresti (un director din primarie) a angajat pe bani publici o casa de avocatura care sa-i reprezinte si care sa incerce sa ne distruga efectiv, in instanta. De regula, in astfel de procese, Primaria Capitalei e reprezentata prin proprii consilieri juridici. Sincer, ne-ar fi placut sa vedem o schimbare de tratament a comunitatii si viziune urbanistica din partea Primariei Bucuresti, o pozitionare echilibrata si responsabila intre interesele cetatenilor unui cartier si interesele imobiliare ale unor investitori. In apararea lor, investitorii au invocat plata unei sume uriase, de aproximativ 7 milioane de euro, pentru terenul de 2.800 m.p., dar si dreptul lor de a construi pe aceasta proprietate de ,,pe strada Mantuleasa””, a mai povestit Razvan Rada.

FOTOGALERIE Simulare cum ar putea arata blocul de pe strada Mantuleasa nr. 7-9; Foto: KXL/Leader Properties

Cine a aprobat proiectul?

Majoritatea PNL din Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat pe 31 martie 2016 proiectul imobiliar care prevede construirea unui bloc de 5 etaje (25 metri inaltime) pe strada Mantuleasa. Potrivit Planului Urbanistic Zonal aflat pe site-ul municipalitatii, pe str. Mantuleasca nr. 7-9 proprietarul terenului, firma Leader Properties, vrea sa construiasca pe terenul in suprafata de 2.715 mp mai multe corpuri de cladire, corpul cel mai inalt urmand sa aiba subsol, demisol, parter si 5 etaje.

Cladirile vor fi dispuse pe parcela astfel, potrivit documentelor de pe site-ul Primariei:

– corpul alipit calcanului imobilului amplasat in Str. Dr. Paleologu nr. 15 va avea acelasi regim de inaltime: P+4, cu o inaltime maxima de 18,50 m;

– corpul alipit calcanului imobilului amplasat in Str, Mantuleasa nr. 11 va fi cu maxim 3 m mai inalt, cum permite regulamentul PUZ Zonei Protejate – H max = 8,00 m, respectiv S+P+1E;

– corpul central va fi cel mai inalt, S+D+P+5, va atinge inaltimea de 25,00 m, raportandu-se la cladirea amplasata in Str. Mantuleasa nr. 5, care prezinta 7 niveluri (25 m).

– corpul central va fi legat de cel S+P+1E printr-un corp in regim de Inaltime S+D+P+3E, inaltime maxima de 15,00 m.

Acesta ar urma sa adaposteasca locuinte, comert si birouri.

ndicatorii urbanistici aprobati in prezent de Primaria Capitalei sunt:

– inaltimea maxima: subsol plus demisol plus parter plus cinci etaje – 25 metri;

– Procent de Ocupare al Terenului : 65%

– Coeficient de Utilizare al Terenului: 2,4.

– Functiune: servicii, comert, birouri

Indicatorii urbanistici din zona protejata Mantuleasa sunt:

– inaltimea maxima: 16 metri;

– Procent de Ocupare al Terenului : 65%

– Coeficient de Utilizare al Terenului: 2.

Proiectant este firma KXL si beneficiar Leader Properties. Arhitectii spun ca, la proiectul propus, culorile folosite pentru fatada sunt in tonul zonei, iar din punct de vedere al inaltimii se incadreaza in zona. Atat Primaria Capitalei cat si Ministerul Culturii si-au dat acordul pentru realizarea acestui proiect imobiliar.

Cetatenii din zona s-au opus de la inceput proiectului, cerand consilierilor generali sa nu-l aprobe deoarece blocul este prea inalt si masiv fata de cladirile ridicate in zona, arhitectura sa nu se incadreaza in context si va aduce trafic intr-o zona si asa prea aglomerata.

Istoricul proiectului

Consiliul local al sectorului 3 a aprobat la sfarsitul anului 2008 construirea unui turn de 17 etaje pe Mantuleasa. Cladirea a fost aprobata printr-un Plan Urbanistic de Detaliu, la pachet cu alte doua constructii de patru si de zece etaje, pe data de 6 noiembrie 2008.

Turnul avea aviz de la Primaria sectorului 3, semnat de arhitectul-sef de sector, Stefan Dumitrascu, insa lipsea avizul obligatoriu de la Ministerul Culturii.

Dupa ce HotNews.ro a sesizat acest abuz, iar proprietarii din zona si ONG-urile s-au mobilizat, Consiliul Local sector 3 a abrogat hotararea prin care s-a aprobat PUD-ul.

Proprietarii au revenit in 2010, cerand la data respectiva permisiunea sa construiasca un bloc de 8 etaje. Nici acesta nu a fost aprobat.

Pe terenul din strada Mantuleasa nr. 7-9 au fost mai multe constructii datand de la inceputul secolului XIX, dar acestea au fost demolate in 2002, fara aviz de la Ministerul Culturii si Cultelor. Una dintre ele a fost chiar scoala unde a invatat scriitorul Mircea Eliade. De aceste locuri este legata actiunea nuvelei „Pe Strada Mantuleasa”.

Rezolutia Parlamentului European din 8 septembrie 2015 „Spre o abordare integrata a patrimoniului cultural european” subliniaza importanta patrimoniului cultural si atrage atentia asupra amenintarilor ambientale care afecteaza un numar important de situri de patrimoniu din UE si indeamna statele membre sa ia in considerare consecintele schimbarilor climatice si ale presiunii exercitate de om atunci cand isi elaboreaza strategiile de finantare pe termen lung a metodelor de prezervare si restaurare a patrimoniului. In plus, documentul releva faptul ca patrimoniul cultural si turismul isi sunt reciproc avantajoase deoarece, pe de o parte, patrimoniul cultural genereaza castiguri substantiale pentru industria turismului, in timp ce, pe de alta parte, turismul serveste cultura, incurajand expunerea si conservarea bunurilor culturale si generand veniturile necesare pentru prezervarea acestora.