FOTOGALERIE Grădina Botanică din București între colecții fabuloase de plante și paragină
Grădina Botanică din București arată din ce în ce mai rău, deși este una dintre comorile Bucureștiului, având peste 3500 de specii de plante și o întindere de peste 18 hectare. Aleile sunt pline de gropi, sistemul de iluminat nu funcționează temporar, mobilierul este degradat, iar sera veche stă să cadă. La intrare, când bate vântul, vizitatorii sunt avertizați să nu stea sub copaci fiindcă riscă să fie accidentați din cauza faptului că o parte dintre aceștia au crengi uscate sau sunt uscați cu totul.
Paulina Anastasiu, directoarea Grădinii Botanice, spune că zona exterioară arată așa din cauza banilor puțini cu care trebuie să se descurce, dar și a faptului că grădina este monument istoric, iar avizele și autorizațiile pentru execuția lucrărilor, inclusiv defrișarea arborilor uscați, se obțin foarte greu. Dar grădina are multe părți frumoase, spune aceasta. Grupul de inițiativă civică ”În Cotroceni” reclamă însă prostul management și spune că sunt multe lucruri care se pot face cu bani puțini.
”Este un spațiu care pare părăsit”
”Ne nemulțumește starea de degradare în care se află Grădina Botanică. De foarte mulți ani nu s-au mai făcut investiții semnificative în spațiile publice. De la trotuare desfundate, cu gropi, șanțuri, până la toalete nefrecventabile și terminând cu copaci care stau să cadă pe trecători. Pare un spațiu aproape părăsit. Iar asta este o problemă, chiar de siguranță a utilizatorilor și a multor vecini din cartier care vin în Grădina Botanică. Grădina este pentru Cartierul Cotroceni principalul parc, este una dintre zonele cele mai frecventate de cotrocenari, după Parcul Romniceanu, este foarte mare, are multă vegetație, și ar putea fi mai mult un spațiu public pentru cei din Cotroceni. Este clar o problemă de lipsă de management și de viziune, nu există niciun fel de interes, foarte mulți dintre angajații care sunt pe ștatele de plată ale Universității, fiindcă Grădina Botanică ține de Universitate, nu îi vedem prezenți la muncă, în grădină. Efectiv este un spațiu care pare părăsit”, a declarat pentru HotNews.ro Dinu Drog, reprezentantul grupului de inițiativă civică În Cotroceni.
”Ce nu s-a făcut în zeci de ani, nu poți să faci brusc”
Directoarea grădinii spune că se fac investiții, însă pe rând deoarece nu sunt banii necesari să fie făcute toate în același timp.
”Grădina Botanică nu aparține Primăriei, deci nu avem fonduri. Aparține Universității București, iar la Universitate finanțarea se face pe student și nu pe obiectivele pe care le avem de întreținut. Noi am accesat fonduri europene, dacă spuneți că ați fost în grădină, probabil ați văzut că avem o clădire în curs de reabilitare. Reabilitarea se face pe fonduri europene, Programul Operațional Regional și valoarea proiectului este de circa 8,5 milioane de euro. Este o clădire administrativă și spațiu de învățământ pentru studenții facultății de Biologie. Urmează altele. Din păcate nu poți face tot o dată. Ce nu s-a făcut zeci de ani, nu poți să faci brusc. Ca să reabilităm toată grădina am avea nevoie de foarte mulți bani, probabil peste 10 milioane de euro. Așa cum ați văzut, este încă o clădire care necesită reabilitare, cel puțin un corp. Și pentru acela avem în lucru proiectul tehnic. Din păcate nu am identificat fonduri europene pentru asta, pentru că respectiva clădire nu este monument istoric, dacă era puteam să o reabilităm pe fonduri norvegiene”, a explicat Paulina Anastasiu.
Aceasta spune că bugetul anual este undeva la 3 milioane de lei, o parte fiind din veniturile proprii și sponsorizări, iar restul de la Universitatea București.
”Avem o promisiune de la o bancă pentru partea de încălzire, fiindcă avem facturi uriașe din cauza serelor. Apa cu care udăm ne costă foarte mult. Sunt foarte multe probleme. Nu avem buget. Bugetul este alocat de stat, se limitează la acea valoare de 600.000 lei veniți din fondul de dezvoltare instituțională, din care mai facem reparații, vom înlocui niște geamuri sparte la seră. Bugetul anual este de 3 milioane lei. Finanțarea vine în funcție de numărul de studenți. Biologia are puțini studenți, deci vin puțini bani. Veniturile proprii sunt circa 1 milion de lei, iar restul banilor vin de la Universitate. Dacă am avea 10-15 milioane de euro să investim, cred că grădina ar putea arăta mult mai bine”, a explicat directoarea Grădinii Botanice.
O altă problemă invocată este lipsa forței de muncă.
”Nu avem nici muncitori. Dacă mai sunt câțiva, sunt peste 45-50 de ani, nu mai este forță de muncă calificată. Nu mai sunt grădinari, nu mai sunt licee care să producă și dacă ar fi un liceu care să producă horticultori nu mai vine nimeni pe banii pe care îi putem oferi noi. La Universitate am avut recent 4 posturi de inginer scoase la concurs, nu a venit nimeni. Avem 26 de angajați în hârtii, dar o persoană este în concediu medical, are fractură la șold, alte două sunt operate pe coloană și nu mai pot da cu sapa, încercăm să le dăm alte activități, o persoană de la seră a plecat recent. Am un muncitor peisagist care lucrează la herbarul general fiindcă nu mai avem laboranți. Deci din cele 25 de posturi, jumătate sunt ocupate de oameni care lucrează la seră, la muzeu și la herbar și restul rămân pentru grădină. Până când a început pandemia am avut voluntari alături de noi, dar de 2 ani nu au mai venit și lucrul acesta se cunoaște. Avem plantele noastre de care avem grijă, avem zonele sălbatice care ne permit să ne bucurăm de o faună interesantă, fiindcă dacă nu am avea zonele acelea sălbatice, nu am avea nici diversitatea de păsări existentă în Grădina Botanică. ”, a mai explicat Paulina Anastasiu.
Aceasta spune că aleile vor fi reparate după modernizarea sistemului de apă și canalizare.
”Urmează să reabilităm sistemul de apă și canalizare, am făcut anul trecut studiul de fezabilitate, anul acesta proiectul tehnic și anul următor începem lucrările. Abia după vom putea face aleile. Nu are niciun sens să facem acum aleile apoi să le spargem ca să facem rețeaua de alei, am refăcut câteva alei mici, dar nu aleile principale, fiindcă pe sub ele trec conductele de alimentare cu apă și canalizare și trebuie să spargem iar. Nu știu să vă spun cât costă, așteptăm să se finalizeze proiectul tehnic. S-a oferit un potențial sponsor să ne ajute cu aleile, dar până nu rezolvăm cu apa, nu are sens să băgăm banii în alei pe care apoi să le spargem.”, a explicat Paulina Anastasiu.
Directoarea spune că investițiile se fac greu și din cauza faptului că grădina este ansamblu monument istoric.
”Toată grădina este ansamblu monument istoric. Și acest statut de ansamblu monument istoric ne împiedică să facem unele lucruri pentru că trebuie făcute cu multe avize și autorizații. De exemplu, dacă acum 13 ani pe legislația veche, clădirea muzeului a putut fi zugrăvită cu lavabil, acum legislația este schimbată și eu pot să o vopsesc doar cu var, ca la 1895. Și nu am putut să o fac pe un proiect. Autoritatea de finanțare pentru învățământul superior ne ajută cu niște sume, nu foarte mari, anul acesta avem de exemplu 600.000 lei, dar eu nu mă încadrez cu toate procedurile astfel încât să termin, să obțin avizele și autorizațiile și să termin zugrăvirea din mai de când se contractează aceste proiecte, până pe 15 decembrie. Lucrurile sunt complicate în general la stat, cu toate procedurile de achiziții, care sunt incredibil de anevoioase și sunt complicate pentru că avem acest statut de ansamblu istoric. La Iași, de exemplu, lucrurile merg mult mai ușor pentru că nu este ansamblu monument istoric și au putut construi niște sere cum au vrut, au putut face lucruri”, a mai explicat Paulina Anastasiu.
Cetățenii din Cotroceni se mai plâng și de faptul că au fost scoase abonamentele și că Grădina Botanică se închide devreme, fiindcă nu mai funcționează sistemul de iluminat.
”Din păcate regimul de vizitare este unul destul de restrictiv, doar până la ora 19.00 se mai poate vizita seara, asta din cauza faptului că nu există iluminat public, deci este o beznă totală noaptea și nu există niciun fel de beneficii pentru cei din Cotroceni și doresc să-și facă abonamente. Au fost niște abonamente, care însă au fost suspendate, din ce motive, nu știm. O altă problemă este accesul mașinilor în grădină fie la șantier, fie pentru diverse filmări. Din cauza asta aleile au fost distruse pe anumite porțiuni”, a mai spus Dinu Drog.
”Grădina Botanică nu e parc”
Grădina Botanică nu e parc, spune directoarea. În ceea ce privește iluminatul, Paulina Anastasiu spune că este temporar oprit din cauza lucrărilor de restaurare la corpul administrativ, iar lucrurile se vor rezolva în câteva zile.
”Cetățenii oricum trebuie să iasă din Grădina Botanică când se întunecă pentru că nu au ce plante să vadă, paza îi îndrumă către ieșire. Pe de altă parte este o perioadă când sistemul de iluminat nu funcționează pentru că punctul electric este în acea clădire în curs de reabilitare, încă se lucrează la postul electric. Probabil că va mai dura câteva zile până se reconectează sistemul de iluminat. Din 16 octombrie trecem la programul de iarnă, este deschis până la ora 17.00, în mod normal vizitatorilor li se recomandă să iasă din Grădina Botanică când se lasă întunericul. Iar noi nu suntem parc, să vină să se relaxeze acolo”, a mai spus directoarea Grădinii Botanice.
”Unii văd lucrurile frumoase, alții văd lucrurile urâte”
Referitor la accesul mașinilor în interior, Paulina Anastasiu spune că regulamentul permite acest lucru.
”Accesul mașinilor. Mașinile sunt la șantier. Conform regulamentului grădinii botanice, mașinile au acces în grădina Botanică, chiar dacă este un anume vizitator care este deranjat. Să știți că se intră cu mașina și în celelalte grădini Botanice, iar în grădina Botanică de la Cluj am intrat cu mașina chiar printre flori. Mașinile trebuie să intre pentru aprovizionare. Totdeauna merg cu viteză mică. Nu am avut niciun incident. Singurul incident este cu acest domn, care are o fobie la mașini și scuipă pe ele și dă cu piciorul. Fiecare vede ce vrea când intră în Grădina Botanică. Unii văd lucrurile frumoase, alții văd lucrurile urâte, pentru că asta vor să vadă”, a mai spus directoarea.
Dinul Drog, reprezentantul grupului de inițiativă civică În Cotroceni, spune că o soluție pentru realizarea investițiilor ar fi accesarea fondurilor europene.
”Am încercat să vorbim cu conducerea care însă a argumentat că nu există fonduri pentru investiții. Eu mă îndoiesc că o grădină botanică, într-o capitală europeană, nu poate să atragă fonduri europene sau altfel de fonduri prin Universitate, ar fi exemplul Grădinii Botanice din Cluj sau din Iași, care sunt superbe și care au atras fonduri europene. Să ai un astfel de spațiu chiar în cartierul Cotroceni, vizavi de palatul Cotroceni, într-o stare de părăginire atât de avansată, este o rușine pentru o capitală europeană”, a încheiat aceasta.
Directoarea spune că a accesat bani europeni pentru modernizarea sediului administrativ, însă pentru zona București-Ilfov nu sunt foarte mulți bani disponibili.
”Universitatea București este o instituție uriașă, are N proiecte europene, nu pot fi toate în Grădina Botanică. Pe de altă parte, pe proiectele europene sunt alocați foarte puțini bani pentru București, fiindcă este considerată zonă dezvoltată”, a mai spus Paulina Anastasiu.
Despre Grădina Botanică din București
Grădina Botanică din Bucureşti a fost înfiinţată ca instituţie în anul 1860, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie, de către doctorul Carol Davila. Decretul de înființare a fost semnat de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 5 noiembrie. La acea dată, Grădina Botanică ocupa o suprafaţă relativ mică (7 ha) și era localizată în partea stângă a Şoselei Cotroceni. Amenajarea adecvată a acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, primul director al acestei instituţii.
În anul 1874 Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament în centrul oraşului, pe terenurile palatului Vasile Şuţu situate în faţa Universităţii. În acelaşi an, instituţia a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brândză. Condiţiile improprii dezvoltării unei grădini botanice l-au determinat pe marele botanist să întreprindă numeroase demersuri pentru a obţine un teren adecvat reamenajării acestei instituţii. În anul 1884, în baza decretului nr. 659 din 28 Februarie s-au alocat fondurile necesare și terenul din Cotroceni. Amenajarea noilor spaţii, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea şi popularea primelor sere (utilizând modelul serelor Grădinii Botanice din Liège), construirea Institutului Botanic în care au funcţionat, până la bombardamentul din 4 Aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul şi Muzeul Botanic, ca şi efectuarea principalelor plantaţii de arbori şi arbuşti.
În 1932, Grădina Botanică a trecut în administrarea Primăriei Capitalei. Cel de-al doilea război mondial i-a adus pagube substanţiale, afectând puternic clădirile existente, colecţiile de plante, spaţiile exterioare şi implicit desfăşurarea activităţilor didactice şi ştiinţifice.
Situaţia Grădinii Botanice s-a schimbat însă radical începând cu anul 1954, când a trecut din nou sub conducerea Universităţii din Bucureşti, poziţie pe care şi-o menţine şi în prezent. În acest sens, procesul de revigorare a fost marcat de construcţia unui complex de sere de producţie, destinat să asigure materialul vegetal necesar sectoarelor exterioare, de construcţia noului Institut Botanic (1960), în care funcţionează în prezent disciplinele Botanice, Microbiologia şi Genetica, precum şi Herbarul General (secţia de plante superioare), de construcţia complexului de sere de expoziţie (1973-1976) cu o suprafaţă de peste 2500 mp şi de inaugurarea în anul 1978 a noului Muzeu Botanic, amenajat pe baze ecologice. Sursa date istorice: https://gradina-botanica.unibuc.ro/istoric/
INTERVIURILE HotNews.ro