Donald Trump, cale liberă spre Casa Albă: Curtea Supremă a SUA obligă statul Colorado să îl pună înapoi pe buletinele de vot / Cum își motivează decizia

Curtea Supremă a Statelor Unite a decis în favoarea fostului președinte republican Donald Trump în disputa sa cu statul Colorado, care l-a înlăturat de pe buletinele de vot în vederea alegerilor prezidențiale de anul acesta, anunță Reuters.

Judecătorii Curții Supreme de la Washington au respins în unanimitate de voturi decizia luată în decembrie anul trecut de instanța supremă din acest stat aflat în regiunea de Vest a SUA.

Curtea Supremă din Colorado îi interzisese lui Trump să candideze la președinție în statul asupra căruia are jurisdicție întrucât a considerat că acțiunile sale din data de 6 ianuarie 2021, când susținătorii săi au luat cu asalt Dealul Capitoliului pentru a opri certificarea victoriei lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din 2020, contravin amendamentului din Constituția SUA care interzice oficialilor ce s-au implicat în „insurecție sau rebeliune” să ocupe o funcție publică.

Ulterior alte două state americane, Maine și Illinois, i-au interzis lui Trump să candideze la alegeri, invocând al 14-lea Amendament din Constituția americană, însă implementarea deciziilor respective a fost suspendată până la pronunțarea deciziei Curții Supreme de la Washington în speța privind interdicția impusă împotriva lui Trump în Colorado.

Al 14-lea Amendament a fost adăugat în Constituția SUA după Războiul Civil American din 1861-1865, când statele sclavagiste din sud au încercat să își declare independența față de restul uniunii.

Cum își justifică judecătorii constituționali americani decizia

Secţiunea 3 a celui de-al 14-lea Amendament din Constituţie interzice accesul la funcţie oricărui „oficial” (n.r. „officer” în engleza originală) al Statelor Unite” care a jurat „să susţină Constituţia Statelor Unite” şi apoi „s-a angajat într-o insurecţie sau rebeliune împotriva acesteia sau a oferit ajutor sau protecţie duşmanilor acesteia”.

„Concluzionăm că statele pot descalifica persoanele care deţin sau încearcă să deţină o funcţie de stat. Dar statele nu au puterea, conform Constituţiei, de a aplica Secţiunea 3 în ceea ce priveşte funcţiile federale, în special preşedinţia”, se arată în opinia nesemnată a instanţei supreme a SUA.

Judecătorii au decis că numai Congresul poate aplica această dispoziţie împotriva titularilor şi candidaţilor la funcţii federale.

Curtea Supremă a SUA, consternată de perspectiva interzicerii lui Trump să candideze la președinție

NPR amintește că Jason Murray, avocatul care i-a reprezentat la Curtea Supremă pe alegătorii care au obținut interzicerea lui Trump în Colorado, a fost pus în dificultate în timpul susținerii cazului la Washington.

„Cum rămâne cu ideea că ar trebui să ne gândim la democrație?”, l-a întrebat judecătorul Brett Kavanaugh, unul dintre cei 3 magistrați numiți la Curtea Supremă de către Donald Trump, acesta adăugând că „poziția dumneavoastră are efectul de a deziluziona alegătorii într-o măsură semnificativă”.

Justin Roberts, judecătorul-șef al Curții, a declarat în schimb că își poate imagina un viitor nu foarte îndepărtat în care unele state ar putea încerca să înlăture un candidat al Partidului Democrat de pe buletinele de vot și că acest lucru s-ar putea întâmpla și cu alți candidați republicani.

„Se va ajunge la o mână de state care vor decide alegerile prezidențiale”, a declarat Roberts, vorbind despre „o repercusiune destul de descurajantă”.

Judecătoarea Elena Kagan, numită la Curtea Supremă de fostul președinte democrat Barack Obama, i-a spus avocatului reclamanților că ar trebui să se gândească că „întrebarea cu care trebuie să vă confruntați este de ce un singur stat ar trebui să decidă cine poate fi președintele Statelor Unite”.

În cele din urmă toți cei 3 judecători liberali au votat alături de majoritatea conservatoare pentru a respinge interdicția împotriva lui Trump decisă în Colorado.

Donald Trump, cale liberă spre un nou mandat la Casa Albă

Decizia Curții Supreme vine cu doar o zi înainte de așa-zisa „Super Marți”, când alegătorii americani din 15 state și un teritoriu SUA vor vota la alegerile primare pentru stabilirea candidatului Partidului Republican, respectiv Democrat, la alegerile prezidențiale.

În mod tradițional, această zi electorală este cea care îi propulsează pe unii candidați spre nominalizare sau, dimpotrivă, pune capăt traseului altora.

Zeci de milioane de americani sunt chemați la urne, începând din Maine, în nord-estul extrem al Statelor Unite, până în California, pe coasta de vest, trecând prin Texas, în sud, și până în Samoa Americană, un mic teritoriu din Pacific.

Vor vota, de asemenea, Alabama, Arkansas, Colorado, Massachusetts, Minnesota, Carolina de Nord, Oklahoma, Tennnesee, Utah, Vermont și Virginia. În trecut, candidații au trebuit să ducă o activitate susținută și neîncetată în relația cu alegătorii, să-și demonstreze capacitatea de a strânge fonduri și o dinamică deosebită.

Însă în cazul alegerilor de anul acesta pare o cursă cu deznodământ cunoscut, președintele Joe Biden candidând aproape fără rival în Partidul Democrat, în timp ce Trump a dominat atât de autoritar alegerile primare republicane încât rând pe rând toți rivalii săi s-au retras din cursă, cu excepția lui Nikki Haley, fosta guvernatoare a Carolinei de Sud și ambasadoarea SUA pe lângă ONU în timpul mandatului lui Donald Trump.

Unii analiști afirmă că ea a rămas atât de mult în cursă în special din cauza speranței că Trump va fi împiedicat să concureze în noiembrie din cauza problemelor sale juridice sau a unor potențiale probleme de sănătate.

Însă decizia de luni a Curții Supreme consfințește practic dreptul lui Donald Trump de a candida pentru un nou mandat și va duce probabil imediat la anularea interdicțiilor decise împotriva sa și în Statele Maine și Illinois.

Iar în ceea ce privește perspectiva întoarcerii sale la Casa Albă, practic aproape toate sondajele efectuate în ultimele luni îl dau drept favorit în fața președintelui Joe Biden, singura diferență fiind marja în favoarea sa.