Ludovic Orban: Vrem să creștem capacitatea de testare de la aproape 11.000 acum la 15.000 de teste zilnic/ Față de previziunile unor analiști privind căderea economică, lucrurile stau mai bine decât ne așteptam / Ce spune despre relaxarea unor măsuri din 15 mai

Ludovic Orban a prezentat luni seară un raport de activitate la 6 luni de la preluarea mandatului de către Guvernul pe care îl conduce. El a susținut că Executivul a luat măsuri în criza COVID încă de la izbucnirea epidemiei în China. De asemenea, premierul a spus că, față de previziunile unor analiști privind căderea economică, lucrurile stau mai bine decât se așteptau autoritățile.

Premierul a spus că România nu a fost pregătită pentru o astfel de criză, că nu a avut echipamente sau medicamente și că spitalele și direcțiile de sănătate publică nu puteau face față unei asemenea provocări. El a susținut că Guvernul a început să ia măsuri încă de la izbucnirea epidemiei în China și că a luat și decizii care au generat nemulțumiri și critici.

Orban a subliniat că în timp ce în România decesele sunt de ordinul sutelor, în Spania, Belgia sau Franţa sunt de ordinul zecilor de mii, iar acum țara noastră este pe o tendință descrescătoare legat de numărul de cazuri de îmbolnăvire, deși specialiștii au avertizat că vârful epidemiei în România nu a fost atins.

Într-o conferință de presă care a durat aproximativ o oră și jumătate, Orban a vorbit și despre măsurile economice luate de guvern și a susținut că, faţă de previziunile unor analişti privind căderea economică, lucrurile stau mai bine decât se aşteptau autoritățile.

El s-a referit și la măsurile de relaxare care vor fi luate de autorități din 15 mai, când starea de urgență în România va fi înlocuită cu starea de alertă.

La unele întrebări ale jurnaliștilor, premierul a evitat să răspundă și a dat răspunsuri laconice.

HotNews.ro a transmis livetext cele mai importante declarații ale premierului:

România are 4,1 decese la suta de mii de locuitori, fiind în coada clasamentului în comparație cu țările dezvoltate

• Astăzi am prezentat Parlamentului raportul privind activitatea Guvernului în bătălia anti-COVID, în conformitate cu prevederile hotărârii Parlamentului de aprobare a prelungirii stării de urgență instituită prin decretul președintelui Klaus Iohannis. Tot astăzi se împlinesc și șase luni de când a fost învestit guvernul pe care îl conduc, pe data de 4 noiembrie, și am ținut să mă adresez dumneavoastră și opiniei publice pentru a vă prezenta un scurt raport de activitate, de asemenea, pentru a prezenta pe scurt care sunt planurile Guvernului

• România nu a fost pregătită pentru acest pericol. Nu am avut stocuri strategice de echipamente și medicamente
• Spitalele, DSP-urile nu au fost pregătite pentru o astfel de provocare
• Noi am început să luăm măsuri încă de la izbucnirea epidemiei în China și am luat măsuri care nu au fost luate de alte țări, măsuri care sigur că au suscitat foarte multe critici la vremea respectivă, cum au fost măsura carantinei, măsura izolării la domiciliu și alte măsuri restrictive pe care le-am stabilit prin intermediul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.
• De asemenea, am instituit măsuri de suspendare a zborurilor, am instituit măsuri cum a fost măsura suspendării școlilor și multe alte măsuri, care au fost privite la vremea respectivă cu oarecare neîncredere, dar pot să vă spun că toate aceste măsuri sunt cele care au condus la un rezultat eficient în bătălia Guvernului și a autorităților cu provocarea extrem de grea cu care ne-am confruntat
• Primul caz de cetățean român care a fost diagnosticat pozitiv s-a înregistrat în data de 26 februarie. În data de 26 februarie, în Spania erau doi cetățeni diagnosticați pozitiv. Astăzi, în Spania sunt 247.112 cetățeni care au fost diagnosticați pozitiv, iar în România – 13.163. O diferență uriașă, care arată că măsurile severe pe care le-am luat au produs efecte și mai ales comportamentul responsabil al cetățenilor a determinat o reducere drastică a răspândirii virusului în România
• Ştiu că de multe ori s-a comentat că avem cazuri puține că nu se diagnostichează și la aceste declarații fără fundament am răspuns că noi diagnosticăm în funcție de necesități, în baza protocolului care este stabilit la nivelul OMS, care este promovat și de Comisia Europeană și care a fost validat de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică
• Tot în acest sens, sunt mulți alţi indicatori prin care se poate măsura gradul de răspândire a epidemiei. Un indicator e numărul persoanelor care se află în secțiile de terapie intensivă. Niciodată în România nu a fost depășit numărul de 260 de persoane care au fost în terapie intensivă.
• De asemenea, un alt indicator este numărul de decese. În privința numărului de decese, vreau să vă spun că, în timp ce în România sunt de ordinul sutelor, 800 de decese, în Spania sunt 25.264 de persoane care au decedat. În Franța erau 12 cazuri în 26 februarie și astăzi sunt 168.000 de cetățeni francezi infectați și 24.895 de decese. Ca să nu mai vorbim de Belgia, care are cel mai mare număr de decese la suta de mii de locuitori, România având 4,1 decese la suta de mii de locuitori, fiind în coada clasamentului în comparație cu țările dezvoltate

Sunt în funcțiune 60 de centre de testare, sunt în curs de acreditare alte 17 centre. Vrem să creștem capacitatea la 15.000 de teste zilnic

• În ceea ce privește capacitatea de testare, am pornit de la câteva laboratoare de testare, pe o capacitate de testare de câteva sute de teste, zilnic. Astăzi sunt puse în funcțiune 60 de centre de testare, iar capacitatea de testare, astăzi, este de aproape 11.000 de teste zilnice. De asemenea, sunt în curs de acreditare încă 17 centre, iar obiectivul nostru este să creștem capacitatea de testare la peste 15.000 de teste zilnice. Repet, nu teste rapide, promovate de alții, ci este vorba de testare cu aparate de tip Real Time PCR care au precizie de sută la sută și care nu permit nicio eroare în diagnosticare. Tot acest efort a fost făcut în niște condiții extrem de dificile, în care am apelat la toate soluțiile posibile, de la achiziționarea de noi aparate, până la utilizarea tuturor aparatelor, care existau în universități, care existau în institute de cercetare, aparate care erau în rețeaua ANSVSA și, de asemenea, am crescut capacitatea de testare și prin alte achiziții, de tip extractoare semiautomate sau automate care cresc capacitatea de testare, pentru fiecare aparat de tip Real Time PCR.
• Ne-am confruntat cu nevoia de a îmbunătăți managementul la nivelul spitalelor. Ați văzut că am avut multe cazuri, multe situații în care spitalele practic au devenit focare de infecții și în care a trebuit să luăm decizii de schimbare a managementului, apelând, în câteva situații, la management asigurat de medici militari. De fiecare dată când a fost necesar, am luat astfel de decizii și deciziile pe care le-am luat, în privința schimbării managementului, au produs efecte – efecte favorabile, în foarte multe spitale lucrurile punându-se la punct ca urmare a intervențiilor noastre.
• În ceea ce privește direcțiile de sănătate publică care sunt structurile deconcentrate ale Ministerului Sănătății, am urmărit constant să întărim capacitatea direcțiilor de sănătate publică, am apelat la transferarea în regim de urgență a cadrelor medicale, fie din rețeaua școlară, fie a rezidenților, fie din alte entități, pentru a putea întări capacitatea direcțiilor de sănătate publică implicate în toate activitățile de triaj la frontieră, implicate în anchetele epidemiologice, implicate în inspecția sanitară, care trebuie efectuată în unitățile spitalicești, pentru a asigura respectarea protocoalelor și procedurilor care au fost stabilite. Am suplimentat numărul de angajați la direcțiile de sănătate publică și la Ambulanță, cu 2.000 de locuri. Toate aceste întăriri le-am făcut pe parcurs și pe măsură ce a crescut necesitatea, a crescut numărul de anchete epidemiologice necesare, a crescut numărul de la oameni de la care era necesar să recoltăm probele

Nu ne lipsește niciunul dintre medicamentele necesare pentru tratarea COVID-19

• Am luat măsuri care nu a fost populare, dar care și-au dovedit efectul, am interzis exportul paralel de medicamente. Am interzis exportul unor echipamente și dispozitive necesare în bătălia COVID, și, de asemenea, și pentru alte categorii de medicamente pentru care exista risc de a se ajunge într-o situație de penurie, măsură care și-a dovedit efectele.
• În ceea ce privește tratamentul pentru COVID, am avut momente în care am fost aproape de limita de tratare și am făcut și în acest sens eforturi de a găsi toate mijloacele pentru a achiziționa tratamentele cu Plaquenil, Kaletra și alte tratamente necesare.
• De asemenea, în urma unei donații punem la punct sistemul de donare de sânge de la pacienți vindecați pentru obținerea de plasmă, printre cele trei plasmografe care au fost donate către Ministerul Sănătății. La ora actuală, putem să spunem că lucrurile sunt foarte bune, că nu avem lipsă în privința niciuneia dintre medicamentele necesare pentru tratarea COVID.

Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta 15 zile să vedem efectele

• Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situația, ca premier, să impun restricții către cetățenii români. Orice restricție am impus-o, prin intermediul hotărârilor Consiliului Național pentru Situații Speciale de Urgență sau prin intermediul celor 10 ordonanțe militare, toate aceste decizii care au dus la restricții au fost luate numai pentru a păzi sănătatea românilor, pentru a reduce riscul de răspândire a virusului, pentru a putea salva vieți ale cetățenilor români prin reducerea răspândirii virusului.
• Nu le-am luat că ne-a făcut plăcere, le-am luat că a fost necesar și dacă ne uităm în toate țările europene vom vedea că acolo unde aceste măsuri au fost luate din timp, ele au generat efecte favorabile și au redus răspândirea. Aolo unde au fost luate mai târziu, chiar dacă au fost luate măsurile respective, nu au putut să stopeze răspândirea pentru că deja răspândirea în comunitate era pe scară largă și au putut cel mult să întârzie, dar nu se limitează răspândirea cazurilor
• Sigur că aceste măsuri un caracter temporar, aceste măsuri au fost dispuse doar pentru a reduce riscul de răspândire și ne propunem ca după data de 15 mai, în mod gradual, să eliminăm restricțiile, sigur având la bază un singur criteriu, și anume criteriul riscului epidemiologic
• Această reducere a restricțiilor se va face întâi pentru acele restricții a căror ridicare generează cel mai mic risc epidemiologic. Evaluarea de risc epidemiologic este făcută de specialiști, de Institutul de Sănătate Publică, de consiliul de suport tehnico-științific care funcționează ca suport pentru comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și această evaluare de risc epidemiologic este cea care stă la baza deciziilor pe care le luăm în privința ridicării restricțiilor.
• Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta o perioadă să vedem efectele. Perioada este cam de 15 zile, pentru că 15 zile, 14 zile e perioada în care se manifestă virusul, perioada în care de la infectare generează simptomele și putem să verificăm în ce măsură ridicarea anumitor restricții afectează răspândirea virusului.
• Vom lua și alte măsuri, dar orice fel de ridicare de restricții trebuie să fie însoțită de un set de reguli care vor fi elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică și de ceilalți parteneri care au capacitatea de a determina măsurile necesare pentru reducerea riscului de infecție, în privința tuturor activităților pentru care se ridică restricțiile, indiferent că este vorba de activități comerciale, că este vorba de centre de beauty, că este vorba de alte activități pentru care se ridică restricții.
• Vom impune un set de reguli în ceea ce privește și transportul public în mijloacele de transport în comun, un set de reguli în ceea ce privește activitatea care se desfășoară în birouri atât în instituții publice, cât și în companii private.

Față de previziunile unor analiști privitor la căderea economică, lucrurile stau mai bine decât ne așteptam

• O atenție deosebită am acordat-o în această perioadă economiei și, chiar dacă am luat măsuri de restricție, obiectivul nostru a fost să afectăm într-o măsură cât mai mică economia, ca urmare a acestor măsuri de restricții. Orice activitate economică pentru care riscul de răspândire nu era mare, am permis desfășurarea ei.
• Nu s-a închis niciunul dintre șantiere, indiferent că era vorba de investiții în infrastructura de transport, investiții în infrastructura energetică sau alte categorii de investiții, investiții făcute la nivel local sau la nivel județean prin Programul Național de Dezvoltare Locală sau investiții derulate prin Compania Națională de Investiții.
• Am permis toate acele activități economice necesare pentru economie și ale căror restricții ar fi putut afecta economia foarte grav.
• Din acest motiv pot să vă spun că, față de previziunile unor analiști privitor la căderea economică, lucrurile stau mai bine decât ne așteptam. Ne-am uitat, inclusiv, pe încasările la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetul de sănătate – scăderile sunt mai mici decât previziunile care au fost făcute. Acest lucru se datorează, repet, și măsurilor economice pe care le-am adoptat.
• Pe lângă susținerea investițiilor, am încercat să luăm măsuri prin care să asigurăm cât mai multe lichidități în companii, aducerea la zi a rambursării TVA-ului. În acest sens, am adoptat o ordonanță de urgență în care se permite rambursarea TVA-ului, înainte de efectuarea controalelor.
• De asemenea, încercăm să ajungem cât mai aproape de zi pentru decontarea concediilor medicale.
• Am asigurat, prin rectificarea bugetară, toate sumele necesare pentru susținerea programelor de investiții. Mai mult, am ridicat plafonul de creditare pentru autoritățile locale și, de asemenea, am ridicat plafonul de tragere pentru autoritățile locale, tocmai pentru a sprijini investițiile, pentru că autoritățile locale nu pot să folosească creditele decât pentru investiții.
• Pentru prima oară, am permis universităților să utilizeze excedentele care sunt constituite în solduri, dar cu o singură condiție: să fie folosite doar pentru investiții. De asemenea, am luat alte măsuri pentru a susține efortul investițional, inclusiv în mediul privat.
• Printre principalele măsuri economice pe care le-am luat este programul IMM-Invest, un program de garantare și de subvenționare a dobânzilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, credite pentru capitalul de lucru, pentru asigurarea capitalului de lucru și credite pentru investiții.
• Numărul companiilor care au aplicat la programul IMM-Invest a depășit cifra de 50.000. Sigur, nu toate, probabil, vor beneficia pentru că, până la urmă, decizia finală de acordare a unui credit este luată de banca pentru care optează întreprinderea care face solicitarea.
• Am luat decizia de susținere a angajaților, dar și a companiilor, în același timp, prin instrumentul numit plata șomajului tehnic. De ce am luat această decizie? Pentru acele companii care au fost obligate să întrerupă activitatea total sau parțial, care au fost afectate, fie de măsurile restrictive, fie de contextul economic, am luat această decizie pentru a permite angajaților să rămână alături de companie, iar compania, în momentul în care repornește economia, când se elimină restricțiile și poate să-şi reia activitatea, se poate să îi reangajeze. Era un lucru extrem de necesar, pentru că fiecare companie și-a format de-a lungul timpului echipe de angajați care au dobândit expertiză și care, ținând angajații alături de companie și netrimițându-i într-o formă în care să-i rupem ca și contract de muncă de companie, ar fi fost foarte greu să își repornească activitatea angajând alte persoane pe care nu le-au verificat.

Aproape 40.000 de persoane fizice și juridice beneficiau la 30 aprilie de suspendarea plății ratelor

• Pentru prima perioadă de plată a șomajului tehnic am avut în plată peste 570.000 de angajați.
• Am instituit o formă de sprijin care nu prea a fost utilizată, o formă de acordare a unei indemnizații de 75% din salariul mediu către profesioniștii, în sensul Codului Civil, care funcționează prin persoane fizice autorizate, prin întreprinderi individuale, de asemenea către cluburile sportive care practic nu au mai putut să funcționeze. S-a interzis funcționarea cluburilor sportive și pentru această măsură am avut în plată pentru prima perioadă de plată aproape 60.000 de beneficiari.
• O altă măsură pe care am luat-o a fost măsura suspendării plății ratelor la credite pe o perioadă de până la nouă luni, adică până în data de 31 decembrie. Adresabilitatea acestei măsuri a fost cea mai largă. M-am uitat și în alte țări europene, în nicio țară europeană această măsură de suspendare a plății ratelor nu a avut adresabilitate către toate categoriile de persoane fizice și persoane juridice.
• Nu am încă datele exacte, datele exacte sunt cunoscute de bănci, dar este vorba de peste 200.000 de persoane fizice și juridice care au solicitat suspendarea plății ratelor și, după informațiile pe care le am până la nivelul datei de 30 aprilie, aproape 40.000 de persoane fizice și juridice beneficiau de această măsură, adică se luase decizia de a li se acorda suspendarea ratelor.
• Am luat o serie de alte măsuri care, să spun, au fost mai puțin vizibile, dar care au generat efecte favorabile și pentru cetățeni. Am ridicat presiunea de pe cetățeni în privința plății taxelor și impozitelor locale cu bonificațiile care sunt stabilite de consiliile locale, prorogând termenul la care pot fi plătite cu facilitățile acordate de consiliile locale de la 31 martie până la data de 30 iunie.
• Am dispus amânarea la plata pentru servicii de utilități și chirii pentru anumite categorii de persoane juridice și persoane fizice.
• Apropo de sectorul HoReCa, am scutit de plata impozitelor speciale care se plăteau pe numărul de locuri de cazare sau pe suprafețe care reflectau numărul de scaune, era un impozit specific, am scutit pe perioada stării de urgență și intenționând să prelungim această măsură de scutire până la redeschiderea activității în HoReCa.
• Am suspendat popririle și executările silite pentru creanțele bugetare. Am ridicat presiunea care era pusă pe companii și pe persoanele fizice din cauza acestor popriri sau executări împotriva unor cetățeni sau unor companii pentru creanțe bugetare.
• Am amânat termenul pentru depunerea solicitărilor de restructurare a creanțelor bugetare. Există acest drept legal, acest termen, l-am amânat până la data de 30 octombrie, cu notificarea prealabilă a organelor fiscale până la data de 31 iulie. Amânarea depunerii termenului pentru depunerea situațiilor financiare anuale, amânarea plății TVA pentru importul de echipamente, materiale necesare în lupta pentru COVID.
• Și în domeniul social, pe lângă măsurile de susținere a angajaților, am luat decizii, cum ar fi prelungirea perioadei de plată a ajutorului de șomaj – sunt cetățeni români cărora le expira perioada de plată a ajutorului de șomaj și am prelungit această perioadă de plată, cel puțin până la finalul stării de urgență, astfel încât să nu lăsăm persoanele respective fără venituri.
• Am reglementat măsura unor beneficii de asistență socială, cum ar fi: alocația zilnică de hrană de care beneficiază copiii cu cerințe educaționale speciale, beneficiile de asistență socială care au drept condiție frecventarea cursurilor de învățământ de către copii și tineri care s-au acordat fără întrerupere, stimulente educaționale, indemnizația pentru creșterea copilului pe toată durata stării de urgență și alte măsuri, cum ar fi acordarea în continuare a stimulentului de inserție pe o perioadă de trei luni.

Intenționăm să lărgim instrumentul emiterii de obligațiuni pentru cetățenii români

• În ceea ce privește măsurile economice la care ne gândim, în momentul de față suntem într-un proces de evaluare a resurselor financiare pe care le putem accesa în perioada următoare. Nu numai de evaluare, ci și de implicare activă în creșterea resurselor financiare pe care le putem mobiliza pentru efortul de relansare economică. Sigur, aceste resurse provin din buget, din fonduri europene pe care le avem la dispoziție, din credite care pot fi luate din sistemul financiar bancar din România, credite care pot fi luate de pe piața internațională.
• Intenționăm să lărgim instrumentul emiterii de obligațiuni pentru cetățenii români care să poată fi cumpărate de cetățenii români, astfel încât să oferim un instrument suplimentar de economisire pentru cetățeni și să oferim posibilitatea cetățenilor care au resurse pentru a putea economisi banii pe care îi au suplimentar în astfel de instrumente de economisire, cum sunt: titluri de stat, obligațiuni. Chiar ne gândim ca anumite emisiuni să fie realizate pentru niște obiective specifice, în care să implicăm cetățeanul într-un program „Români pentru români”, ceva de genul ăsta.
• De asemenea, avem posibilitatea de a obține finanțări de la finanțatorii instituțional, mă refer aici la Banca Mondială, mă refer la BERD – deja BERD-ul pot să vă anunț că a luat decizia de a susține un program de investiții în România cu o valoare de 4 miliarde de euro, atât pentru mediul public, cât și pentru mediul privat.
• Avem posibilitatea de a apela la credite la Banca Europeană de Investiții și, de asemenea, de a implica Fondul European de Investiții în susținerea anumitor proiecte; de asemenea, urmărim cu mare atenție disponibilitățile financiare pentru a genera un program amplu de investiții al companiilor de stat.
• Pilonii dezvoltării economice, relansării economice, cu siguranță că se vor baza pe investiții publice și investiții private. Din păcate, o lungă perioadă de timp, modelul de creștere economică a fost bazat pe stimularea artificială a creșterii cererii, fie prin creșterea artificială a veniturilor în sectorul public sau a salariului minim pe economie sau altor pârghii care au determinat o creștere artificială a cererii și o creștere economică care să fie bazată pe consum. Modelul pe care îl oferim este o creștere economică care să se bazeze pe investiții, care să se bazeze pe inovare, pe aplicarea rapidă a rezultatelor inovării și cercetării, pe transfer de tehnologie, pe creșterea competitivității, pe un principiu mult drag liberalilor „Prin noi înșine”, care spune foarte simplu: ce se poate produce în România, trebuie să producem în România, și trebuie să sprijinim toate companiile care pot să introducă în fabricație produse de care România are nevoie pentru a fi produse în mod competitiv în România.

În România există acum 23 de companii autorizate pentru a produce măști

• Pot să vă spun că în domeniul echipamentelor, materialelor de protecție, am plecat de la zero sau aproape zero. Astăzi, în România, tot datorită măsurii pe care am luat-o, cu care a fost extrem de inspirați, să permitem entităților care au competența necesară din subordinea Ministerului Apărării să autorizeze, să certifice, să autorizeze companiile pentru producerea de echipamente – la ora actuală există 23 de companii care au primit autorizarea de a produce măști, marea majoritate măști chirurgicale, dar deja există o companie și vor urma alte trei companii care vor putea produce și măști de tip FFP-2 şi FFP-3 .
• Deci, există 23 de companii autorizate pentru a produce măști şi avem mare nevoie, pentru că după 15 mai purtatul măștii va fi obligatoriu în spații închise și asta va genera o creștere a cererii din partea populației. De asemenea, există 60 de companii care au obținut autorizarea de a produce combinezoane și, de asemenea, există în jur de 100 de companii care au primit autorizarea de a produce virucide, biocide – companii care sunt foarte aproape de a satisface cererea internă.
• Cred că putem profita de o conjunctură economică internațională, în care România poate fi o țintă atractivă pentru relocări importante de capacități de producție, care vor fi relocate din anumite țări și noi suntem pregătiți pentru a oferi condiții cât se poate de bune pentru a putea atrage aceste companii care vor să se relocheze. Deja avem semnale favorabile în acest sens și cred că poate fi un motor important de creștere.

După modelul IMM Invest, vom un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru și pentru investiții și pentru companiile mari

• Pregătim, de asemenea, câteva măsuri. După modelul IMM Invest, vom adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru și pentru investiții și pentru companiile mari care nu pot să acceseze IMM Invest, companii mijlocii, companii mari.
• Este foarte important acest instrument, avem foarte multe companii mari care și-au păstrat activitatea, avem foarte multe companii mari care, chiar dacă și-au suspendat pe o perioadă scurtă, și-au reluat activitatea, cum e cazul Dacia, cum e cazul Ford, cum e cazul multor alte companii, Pirelli, care își reiau activitatea, după o perioadă scurtă de întrerupere. Vrem să susținem aceste companii. De altfel, va deveni curând operațională o schemă de ajutor de stat pentru care am primit susținerea Comisiei Europene, în special pentru marii consumatori de energie electrică, prin reducerea practic a prețului la energie electrică, prin diminuarea cuantumului certificatelor de CO² cu până la 20%.
• Ne gândim și la o altă măsură, de reducere a taxei de cogenerare, astfel încât să generăm condiții de furnizare a energiei şi, aici fac o paranteză – încă resimțim efectele negative ale Ordonanței 114, care a aruncat în aer prețul la gaz și la energie electrică care a fost furnizat către companii. La ora actuală, companiile românești cumpără la prețuri mai mari decât prețurile tarifelor la care se cumpără gazul natural și energia electrică în multe țări europene. Mai ales în companiile care au în structura costurilor un cost important cu energia electrică sau cu gazul natural și avem foarte multe companii în economia românească care consumă energie electrică și gaz și au o structură mare a costurilor, a redus competitivitatea acestor companii pe piața internațională. Aici va trebui să gândim mecanisme prin care să permitem companiilor să acceseze, măcar la prețul mediu european, gazul natural și energia electrică.
• A doua a pârghie pe care o vom folosi, instrument pe care îl vom folosi tot pentru susținerea investițiilor, evident, pârghia ajutorului de stat pentru investiții ‘greenfield’, care fie sunt realizate de companii noi pe piața românească, fie sunt proiecte de dezvoltare a unor capacități industriale noi ale unor companii care sunt active pe piața românească.
• De asemenea, punem la punct o schemă de ajutor de stat care deja funcționează în cinci tări europene: Germania, Italia, din est, Polonia e în curs de implementare a acestei scheme de ajutor de stat. E o schemă de ajutor de stat de garantare și de implicare în asigurarea creditului comercial.
• În România, avem o problemă mare în ceea ce privește creditul, pentru că, neavând o Bursă de Valori foarte dezvoltată, puține companii pot să-şi obțină creditele, finanțările pentru proiecte de pe Bursa de Valori. De asemenea, susținerea din partea sistemului financiar-bancar pentru creditul companiilor nu este foarte mare și, din acest motiv, în structura creditelor companiilor creditele de consum sunt foarte importante. Peste 60% din creditele companiilor sunt credite de consum. Din cauza asta, dacă o companie intră în probleme financiare și nu face față plăților, întârzie plățile, riscă să afecteze foarte multe companii de pe lanț şi să creeze un blocaj care să afecteze domenii sau companii care sunt sănătoase și a căror activitate economică se poate desfășura în condiții normale, dacă se poate face plata.
• Această schema de ajutor de stat, care, repet, este deja o schemă care a fost gândită și deja există pe masa Comisiei Europene pentru aprobare, este o schemă de garantare și de asumare a riscurilor de către stat în limita unui plafon stabilit, pentru a asigura creditele comerciale. Este o schemă care cu siguranță va permite reducerea la maximum a blocajelor care pot apărea în plățile între companii care să afecteze mai multe companii, în condițiile în care o companie are probleme cu plățile.
• Tot în ceea ce privește măsurile pe care le gândim, încercăm să mobilizăm din fonduri europene o sumă cât mai mare pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, mai ales în proiecte de investiții. Avem astfel de instrumente în cadrul Programului Operațional Regional, pe măsura 2.1 și 2.2, în care sunt credite între 200.000 și 1 milion – un program – și între 2 milioane – 6 milioane – un alt program, credite, repet, pentru investiții, investiții în dezvoltarea companiilor. Beneficiind astăzi de decizia Comisiei Europene de flexibilizare a fondurilor, încercăm să relocăm din zone de unde nu putem cheltui bani sumele necesare pentru a susține masiv aceste programe de investiții pentru întreprinderi. O să vă spun la ora actuală că am crescut de la 800 de milioane la un miliard de euro, care vor putea fi disponibilizați pentru acest program.

Ne gândim la construcția unui fond de investiții

• Nu în ultimul rând, ne gândim la construcția unui fond de investiții. Avem un model care a funcționat foarte bine, este fondul de investiții dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare inițială de la stat, a fost listat pe bursă și a permis, practic, achiziția de acțiuni la Fondul de Investiții de către sectorul privat.
• Acest instrument îl gândim ca un instrument de dezvoltare a anumitor domenii de activitate, pentru la fel au făcut și polonezii, fondul l-au împărțit în mai multe zone – agricultura, de exemplu, da? – pentru a susține dezvoltarea în anumite domenii în care noi considerăm că putem să fim competitivi, în care avem potențial de dezvoltare și în care companiile pot fi susținute în proiectele de investiții. Tot legat de programul de relansare, vă anunț că obiectivul nostru este să creștem masiv investițiile publice în toate tipurile de infrastructură – infrastructură de transport, infrastructură energetică, infrastructura de sănătate.
• Sunteți la curent, practic s-au semnat cererile de finanțare pe cele trei spitale regionale, aproape de finalul exercițiului 2014-2020, dar important este că am semnat aceste cereri de finanțare și că proiectele vor fi finanțate din fonduri europene. Vom avea trei spitale regionale moderne care vor beneficia de finanțare europeană.
• De asemenea, infrastructura școlară, infrastructura de comunicații, toate vor face obiectul unor planuri de investiții, infrastructura în agricultură, de exemplu, infrastructura de irigații și susținerea fermierilor în achiziția de echipamente de irigare, pentru că asta e una dintre marile probleme, deși noi avem, teoretic, canale care permit irigarea a aproape două milioane de hectare, astăzi 1.200.000 după datele statistice, din cauza faptului că nu s-a creat un mecanism de stimulare a fermierilor să-și achiziționeze echipamentele de irigare și mai ales un sistem prin care să le garantăm anumite condiții de utilizare a apei. Nu irigăm astăzi… nu știu dacă irigăm 200.000 de hectare, ceea ce este foarte rău, iar, ținând cont de evoluția climei, dezechilibrele în materie de precipitații probabil vor exista în continuare, dacă nu există riscul chiar să se agraveze și atunci noi trebuie să fim pregătiți în anii următori cu sisteme de irigații puse la punct pe o suprafață cât mai mare.
• Vom prezenta toate proiectele de investiții care urmează a fi finanțate în cadrul acestui amplu proiect de reconstrucție națională și obiectivul nostru este să depășim 6% din PIB, alocat investițiilor publice, într-o perioadă de maxim doi ani de zile, iar sumele mobilizate pentru finanțarea acestor obiective de investiții să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie.

Vom susține companiile cu un procent între 35% și 41,5% pentru plata salariilor angajaților

• În ceea ce privește susținerea angajaților, vom genera mai multe tipuri de măsuri active pentru companiile care își vor reporni activitatea după eliminarea restricțiilor. Vom trece de pe măsura șomajului tehnic la o măsură activă, adică pentru orice persoană care este reangajată, care revine în activitate în companiile pentru care se ridică restricțiile, vom participa la susținerea plății salariului, cu un procent între 35% și 41,5% – 41,5 % reprezintă din salariul brut, impozitul și contribuțiile.
• Vom genera măsuri active, nu numai pentru persoanele care au beneficiat de șomaj tehnic, ci şi pentru persoanele care astăzi nu au loc muncă și vom sprijini companiile să angajeze oameni care astăzi nu au locuri de muncă, de asemenea cu măsuri active, măsuri active care vor varia şi în funcție de… de exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate, din cauza vârstei, din cauză că foarte mulți angajatori preferă persoane mai tinere, mai în putere și, din cauza asta, vom folosi o măsură activă. Chiar vom mări alocarea pentru măsura activă, pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani.
• Vom încerca să generăm un program de readaptare la piața muncii, printr-un amplu program de calificare și recalificare, care va fi sprijinit parțial din fonduri de la buget, parțial din fonduri europene, dar printr-o aplicare diferită față de modul în care au funcționat aceste programe.
• Mai degrabă, vom încerca să luăm ca partener compania care vrea să angajeze, compania care vine pe piață, compania care vrea să se dezvolte și are nevoie de angajați, și compania să fie cea care decide furnizorul de training, care să poate să țină o perioadă de timp viitorii angajați să își facă ucenicia la locul de muncă, și, evident, vom pune condiții pentru a angaja aceste persoane care au parcurs procesul de training de către compania prin care se derulează procesul de training, într-un procent de minim 50% pe o perioadă de timp de doi ani de zile, pentru că sunt necesare astfel de condiții pe toate programele POSDRU, POCU nu au existat sisteme de evaluare ex-post, condiții care să fie puse ulterior tuturor sesiunilor de training care au fost organizate. Ori, aici îţi trebuie un mecanism, să știi exact care sunt meseriile căutate. Păi, cine știe mai bine decât companiile ce meserii sunt căutate pe piața muncii? Cine știe cel mai bine cine poate fi cel mai potrivit furnizor de training decât compania care are nevoie de angajați şi care probabil a mai apelat de-a lungul timpului la serviciile unor astfel de furnizori de training, de calificare, de recalificare. În plus, sistemul de evaluare ex-post, care este, de asemenea, extrem de important pentru ca resursele să fie folosite cu eficiență.

Întrebări:

Vor fi menținute amenzile maxime de 20.000 de lei și în perioada stării de alertă?

• Vom reflecta asupra acestei decizii. Încă nu am luat nicio decizie

Luați în calcul o reformă în administrație și o reducere de salarii în aparatul bugetar?

• Păi reformă am făcut. Certificatele au fost emise online, șomajul a fost aplicat doar online, programul IMM Invest se derulează exclusiv online. Se merge spre digitalizare, simplificare, eficientizare. Sunt direcțiile în care trebuie să ne mișcăm în viitorul apropiat.

Și despre reducerea salariilor pentru sectorul bugetar?

• O întrebare

Ministerul Sănătății a lansat vineri o licitație pentru echipamente la ora 15.16, iar termenul pentru firme a fost astăzi la ora 16.00. Vedeți normal acest lucru?

• Este achiziție în regim de urgență pentru acordarea unui ajutor pentru Republica Moldova, având un termen în care trebuie finalizată această procedură. În baza decretului prezidențial este posibil. Obiectivul este să îi ajutăm pe frații noștri de peste Prut.

Nu există totuși suspiciuni, sunt foarte multe semne de întrebare

• Toate aceste achiziții sunt transparente
• Dacă e necesar să se facă lumină la achiziții, e necesar să se facă lumină la toți, să se vadă la consilii locale, la consilii județene, la spitalele aflate în subordinea consiliilor județene.
• Cei care sunt cu comisia de anchetă nu au ce cerceta la nivel guvernamental
• Să se cerceteze toate achizițiile, și cele făcute de CJ-uri

Care sunt principalele probleme ale sistemului sanitar, pregătiți o reformă?

• Cu siguranță după acest prim val al epidemiei vom lua măsuri în domeniul sănătății publice. Au fost evidențiate câteva lucruri vizibile cu ochiul liber – managementul spitalelor, adormirea DSP-urilor, ritmul lent în care se mișca Agenția Națională a Medicamentului, gravele disfuncționalități ale sistemului informatic, care se defectează periodic. Sunt multe probleme în domeniul sănătății și cu siguranță vom face pași pentru îmbunătățirea sistemului

Care sunt măsurile de relaxare pentru economie în perioada următoare?

• Vom deschide comerțul, cu excepția mall-urilor. Oamenii pot să cumpere, va fi un stimulent pentru reluarea producției în unele ramuri.
• Redeschiderea frizeriilor, a cabinetelor stomatologice, și acestea susnt activități care vor permite revenirea la normalitate.
• Și hotelurile vor fi deschise după 15 mai. Restricții vor fi la restaurante, cafenele, baruri.
• Din evaluarea de risc epidemiologic, restaurantele au printre cele mai mari riscuri epidemiologice și probabil va mai trece un timp pentru redeschiderea restaurantelor, cel puțin în spații închise

Când vom putea călători?

• Deplasarea în afara localității va fi permisă pentru anumite categorii de motive pe care le considerăm întemeiate: la serviciu, la rude, la activități agricole. Dacă dăm drumul la alpinism, înseamnă că se vor putea duce la munte. Va exista o anumită relaxare și în privința deplasărilor

Va fi restrâns dreptul la circulație prin ordonanță de urgență?

• Nu vreau să intru acum în dezbatere constituțională. Vom avea starea de alertă, care permite anumite măsuri. Crec că nimeni nu -și dorește ca în România să nu mai existe posibilitatea de a menține unele restricții, pentru că aceste măsuri apără sănătatea. Trebuie să menținem unele restricții, pentru că nu a trecut pericolul.
• Nu ne putem permite să crească semnificativ numărul de infecări.

Unii specialiști spun că România e una din țările care nu au atins vârful pandemiei. Cum de totuși ați decis măsuri de relaxare?

• Suntem pe ușoară tendință de descreștere. Suntem pe un plafon acum. Sigur că sunt mici zimți, dar evoluția cazurilor este în descreștere. Nu pot spune că am trecut de vârf, dar sigur, am trecut cu bine de Paște, de 1 Mai nu a ieșit lumea masiv. Depinde de noi dacă menținem acest trend.

Puteți preciza clar cum vom putea circula între localități?

• Vom hotărî

Vârful epidemiei ne va prinde pe relaxare?

• Vom vedea

Anul școlar 2020-2021 ne va prinde cu elevii învățând online?

• Va depinde de evoluția epidemiei. Trebuie să fim pregătiți pentru orice situație. Trebuie să ajutăm școlile care nu au echipamente și tehnica necesare să treacă cu bine de această situație. Dacă nu va exista riscul de răspândire a virusului, școlile vor începe normal.

• Din 23 februarie, în România s-au întors 1.279.000 de cetățeni români, iar cei mai mulți au venit din țări europene: Italia, Franța, Spania, Germania, Marea Britanie, țări cu răspândire mare a virusului. România a fost expusă unui risc major. Am carantinat sute de mii de români. Foarte puține țări au avut curaj să facă așa ceva. Nicio țară nu s-a confruntat cu un număr așa de mare de cetățeni care să se întoarcă din state afectate

Despre deplasarea în scop turistic:

• Când vom lua decizii, vom anunța

Cînd vor fi reluate zborurile?

• La nivel european este o dezbatere amplă. Reluarea zborurilor nu poate fi act unilateral al României. Va fi un plan de reluare a transportului aerian și de stabilire a condițiilor
• Când se va decide la nivel european, vom decide și noi

Bacalaureatul va începe pe 22 iunie?

• Deocamdată da, se va da la termenele stabilite. Eu nu am știință de altă informație

Ce se va întâmpla cu pensiile românilor și cu alocațiile?

• După cum bine ştiţi, în conformitate cu Pactul de Stabilitate, care e transpus prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, după primele şase luni ale fiecărui an Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte un raport privitor la starea economiei şi starea bugetului. În funcţie de acest raport şi în funcţie de prognozele care vor fi realizate, vom lua deciziile care se impun. Cu siguranţă, vom creşte pensiile

Va fi respectată acea creştere cu 40% din luna septembrie sau se discută varianta unei creşteri mai mici, Orban a evitat să răspundă concret?

• Vom lua toate deciziile în funcţie de evoluţia economiei şi de resursele bugetare pe care le avem la dispoziţie şi mai ales în funcţie de prognozele care se vor face, pentru că obiectivul nostru este să creştem pensiile, dar să le creştem astfel încât să le putem plăti pe toată perioada în care este necesar să plătim pensiile

V-ați mai gândit la redeschiderea creșelor?

• Astăzi a fost o întâlnire la Ministerul Educației cu cei din învățământul privat, mâine mă va informa doamna ministru
• Există o nevoie socială ca cineva să aibă grijă de copii cât părinții sunt la serviciu. Așteptăm și punctul de vedere al epidemiologilor

De ce nu sunt redeschise mai repede județe cu număr mic de bolnavi?

• Măsurile le vom lua unitar, la nivel național. Între 180 de cazuri și 300 nu este o diferență așa mare. Depinde și de numărul de locuitori din județ, sunt mai multe date de care trebuie ținut cont

Dacă merg în drumeție la Sinaia, unde mă duc la terasă?

• Puteți lua termosul. După 15 mai, nu se vor deschide cafenelele, barurile și restaurantele nici în spații deschise, nici în spații închise. Nu excludem să le redeschidem din 1/15 iunie pe cele din spații deschise

Spuneați că pot primi măști de la școală doar elevii care nu își pot permite să cumpere

• Măști vor fi pentru fiecare copil care vine fără mască la școală. Vor fi câte este necesar
• Facem o analiză să sprijinim cu măști și persoanele care nu au resurse, pe cele care beneficiază de venit minim garantat