Modificare absurda: Daca nu vor indica in mod precis ce cauta, procurorii nu vor mai putea face perchezitii/ Reactia magistratilor: Cum ar putea organul judiciar sa indice precis cantitatile de bunuri ce vor fi gasite la perchezitii?

PSD si ALDE propun o modificare la Codul de Procedura Penala, astfel incat daca procurorii nu indica in mandat obiectele si persoanele cautate, nu mai pot face perchezitia iar actele procedurale devin nule. Mai mult, cel perchezitionat poate refuza sa predea persoanele sau obiectele cautate iar acest lucru va fi doar mentionat ca atare in procesul verbal de perchezitie. Forumul Judecatorilor si Asociatia Procurorilor sustin ca acest lucru nu se va putea intampla in practica, deoarece organul judiciar nu are data despre particularitatile bunurilor sustrase. Cum ar putea organul judiciar să indice precis cantitatile de bunuri care vor fi găsite la percheziții, acesta cunoscând cel mult natura acestora”, arata cele doua asociatii intr-un comuniat comun.

La art. 159, după alin. (8) se introduce un nou alineat, alin. (81), cu următorul cuprins:

”(81) Neindicarea în mandat a obiectelor sau a persoanelor căutate împiedică efectuarea percheziției de către organul judiciar și duce la nulitatea actelor procedurale întocmite în baza acestuia. Refuzul persoanei percheziționate de a preda persoanele sau obiectele căutate, precis identificate, se menționează în procesul verbal de percheziție. Lipsa mențiunii privind refuzul persoanei percheziționate de a preda obiectele căutate se menționează în procesul verbal de percheziție.

Lipsa acestei mențiuni în procesul verbal de percheziție, continuarea percheziției chiar dacă bunurile indicate în mandat au fost predate sau persoanele indicate în mandat s-au predat se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal. Probele obținute în baza unui proces verbal nul nu pot fi folosite in cadrul procesului penal.

Observatiile formulate de Forumul Judecatorilor din Romania si de Asociatia Procurorilor.

„Solicităm respingerea amendamentului deoarece reglementarea acestei condiții va face imposibilă obținerea unor probe în procesul penal. Organul judiciar nu va putea indica precis bunurile și cantitățile care vor putea fi găsite la percheziție. În foarte multe dintre situații, organul judiciar are date privind activitatea infracțională, neavând date privind particularitățile bunurilor sustrase. Cum ar putea organul judiciar să indice precis cantitatile de bunuri care vor fi găsite la percheziții, acesta cunoscând cel mult natura acestora.

De asemenea, această prevedere intră în contradicție flagrantă cu prevederile art. 157 alin. 1 CPP, care vorbește de existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană ori la deținerea unor obiecte sau înscrisuri (…) și se presupune că percheziția poate conduce la (…), art. 157 alin. 1 fiind în conformitate cu standardele CEDO.

În același timp, considerăm că aprecierile ,,privind scopul organelor de urmărire penală de a provoca ori de a preconstitui probe cu rea credință” intră în competența judecătorului de cameră preliminară. O asemenea reglementare ar reduce semnificativ rolul judecătorului de cameră preliminară.

Mai mult, potrivit art. 131 alin. 1 din Constituția României: ”În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”. Astfel, se constată că rolul Ministerului Public ar fi diminuat, nemaiputând apăra ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor, aici fiind incluse și drepturile persoanelor vătămate. Textul de lege nu are nicio legătură cu Directiva (UE) 2016/343, fiind mai degrabă o măsură care are ca scop limitarea posibilităților strângerii de probe.”

PSD si ALDE propun restituirea obiectelor care nu au legatura cu cauza in 30 de zile

La articolul 162, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Obiectele care nu au legătura cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepția celor care sunt supuse confiscării, în condițiile legii. Nerestituirea obiectelor ridicate poate constitui infracțiune și se sancționează, potrivit legii.”

Observatia magistratilor: Organul de urmărire penală va răspunde penal pentru că nu a restituit cuțitul, pe care infractorul îl poate folosi la un alt omor

„Solicitam respingerea amendamentului, deoarece, în cauzele complexe, organelor judiciare le va fi imposibil ca într-un termen foarte scurt să stabilească care sunt bunurile ridicate ce nu au legătură cu cauza. De multe ori bunurile ridicate fac obiectul unor expertize care durează în timp, din motive obiective. De asemenea, introducerea unei infracțiuni în legătură cu această obligație a organelor de urmărire penală reprezintă în mod clar un mijloc de intimidare a acestora, care vor restitui documentele contabile incriminatoare înaintea efectuării unei expertize, tocmai pentru a nu răspunde penal. Care va fi conduita pe care trebuie să o adopte un organ de urmărire penală atunci când pentru o percheziție solicitată într-un dosar în care se fac cercetări pentru infracțiunea de furt calificat găsește cuțitul folosit la o infracțiune de omor? Potrivit acestui amendament organul de urmărire penală va răspunde penal pentru că nu a restituit cuțitul, pe care infractorul îl poate folosi la un alt omor, deoarece pentru cel inițial nu va mai răspunde, neputând fi folosită proba. Textul de lege nu are nicio legătură cu Directiva (UE) 2016/343, fiind mai degrabă o măsură care are ca scop limitarea posibilităților strângerii de probe. Instanța de judecată trebuie să fie cea care să decidă care obiecte au legătură cu cauza. Ar trebui reglementată posibilitatea restituirii acestora”.