Alegeri locale 2020 și demografie. Care este factorul determinant pentru rezultatele votului la primărie în București

Sociologul Barbu Mateescu a explicat într-un interviu pentru Hotnews în ce măsură schimbările demografice din România și din București pot influența rezultatele alegerilor locale din 2020.

Când vorbim despre alegeri în România aproape de fiecare dată se ridică problema prezenței la vot: „dacă prezența la vot va fi peste un anumit procent câștigă candidatul X, dacă aceasta este sub respectivul procent atunci câștigă candidatul Y”. Toate aceste calcule se fac într-o variantă ideală, în care populația cu drept de vot înscrisă în registrele electorale este similară cu populația cu drept de vot care există și în REALITATE în respectivele localități.

Ultimul recensământ din România a avut loc în 2011-2012. În ce măsură cifrele din 2012 mai reflectă realitatea în 2020 și care ar fi principalii factori care au influențat schimbările demografice?

Barbu Mateescu: Principalii factori relevanți sunt migrația spre Vest și migrația neînregistrată ( adică migrația ne-soldată cu schimbarea adresei din CI) spre marile orașe. Centrele universitare ale României sunt pline ochi cu oameni care oficial nu locuiesc acolo, nu numai studenți, ci și chiriași aflați în primii cinci-zece ani după studenție. Aceștia sunt încă pe liste în localitatea de origine, de obicei un oraș mai mic și NU au drept de vot la locale în marele oraș în care locuiesc de fapt.

Recent am vorbit cu niște primari din Moldova exact despre aceste diferențe: Unul dintre ei spunea că are 2000 de oameni în comună, potrivit actelor oficiale, dar în realitate nu mai există decât 800 (foarte mulți erau plecați în străinătate, la muncă). Presupun că nu este o situație izolată, se întâmplă la nivelul întregii țări. Cum influențează această diferență rezultatele votului la locale, să zicem?

Sunt multe nuanțe aici, unele specific locale, și e greu de intrat în detalii.

Să luăm situația Bucureștiului care, oficial, are 2,1 milioane de locuitori. După cum spuneai și tu pe blogul tău, acest număr este similar cu cel din 2004. Au trecut totuși 16 ani de atunci, care ar fi principalele modificări demografice care au avut loc între timp?

Oficial, numărul celor plecați este aproximativ egal cu numărul celor veniți. Până acum câțiva ani lucrurile stăteau altfel, dar a început un val de reîntoarceri din Ilfov – oameni care din cauza conexiunilor slabe de transport cu orașul unde au locul de muncă renunță la „casa-cu-verdeață” și se întorc în oraș.

Neoficial, orașul a pierdut prin migrația neînregistrată spre Occident. Elitele profesionale au început să plece – nu pentru bani mai mulți neapărat cât pentru calitatea vieții. Numărul celor care locuiesc în oraș neoficial este extrem de greu de estimat.

Cum crezi că influențează aceste mișcări de populație rezultatele alegerilor din București?

Par să fie două orașe diferite. La europarlamentare și prezidențiale, unde se poate vota pe liste suplimentare, deci studenții și chiriașii de care scriam mai sus pot vota, orașul pare eferverscent anti-PSD. La parlamentare și locale, aceste grupuri dispar din ecuație (dacă nu și-au făcut viză de flotant) și contează mai mult populația cu CI, care datorită industrializării puternice din ultimele decenii ale comunismului este, în medie, mult mai vârstnică.

În consecință, la aceste tipuri de alegeri, Bucureștiul pare mult mai deschis PSD decât la europarlamentare sau prezidențiale.

De ce crezi că nu există un interes real să se realizeze un nou recensământ al populației în România? Care este miza să ne bazăm pe o populație care în realitate nu mai există?

Fonduri! O comună cu 4200 de locuitori în acte vorbește altfel cu guvernul și cu consiliul județean decât dacă s-ar măsura cei 2200 reali.

E o nuanță însă. Mulți din cei plecați se pot întoarce. Unii oameni sunt plecați cvasi-sezonier la muncă în marile orașe, iar dacă nu-și găsesc locul de muncă se întorc acasă.

Deci mare atenție la populația *reală*, e o fantezie matematică. Suntem o țară complexă și din ce în ce mai mobilă.

Hai să încercăm niște estimări legate de prezența la vot și rezultatele alegerilor. De câți alegători ar avea nevoie Nicușor Dan să câștige și de câți alegători ar avea nevoie Gabriela Firea să câștige?

Electoratul Gabrielei Firea din 2016 era extrem de vârstnic și deci a fost răvășit de decese. Cred că ea a recuperat în bună măsură voturile pierdute cu companiile municipale, angajând inclusiv oameni care în 2016 n-au votat-o pe ea sau nu au votat de fel. Per total, ar fi de așteptat ca lucrurile să fie la fel: 245 mii voturi.

Calculele privind Nicușor Dan sunt mai complicate, întrucât contează multe lucruri, precum răsfirarea voturilor între candidații care se opun Gabrielei Firea.

Cum le afectează procentele celor doi prezența pe buletinele de vot din București a lui Traian Băsescu?

Pentru Nicușor Dan: un obstacol adițional. Firea putea comunica mai intens cu Băsescu, îl putea promova drept principalul contracandidat. Mi s-a părut o oportunitate nefructificată de ea.

Cum crezi că influențează contextul actual (pandemia, frica de îmbolnăvire) prezența la vot și, implicit, rezultatul votului din București?

Hai să vedem după alegeri, pe baza statisticilor cu privire la prezență, dacă afectează sau nu lucrurile. Vârstnicii ar fi în teorie afectați, dar PSD/Firea au depus multă energie pentru a-i mobiliza.

Care crezi că va fi factorul determinant pentru rezultatele alegerilor din București?

Mobilizarea populației sub 59 de ani cu drept de vot în oraș.