Scandal în justiție. CSM a cerut revocarea procurorului DNA care s-a opus împărțirii dosarului Colectiv și reducerii pedepsei pentru Piedone / DNA: CSM creează un precedent periculos

​​CSM a cerut DNA revocarea procurorului care s-a opus deciziei Curții de Apel de disjungere a Dosarului Colectiv și schimbării încadrării juridice în cazul unor inculpați, cum ar fi și Cristian Popescu Piedone, ceea ce le-ar fi redus pedepsele. Procurorul DNA a cerut recuzarea judecătorilor în acest caz. Cererea CSM a primit un răspuns dur de la DNA care susține că o astfel de solicitare creează „un precedent periculos”.

Ce a comunicat CSM după ședința de marți:

• Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că a fost afectată independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti învestiţi cu soluţionarea dosarului “Colectiv” şi a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cererii de recuzare formulate de DNA în cauză. (unanimitatea voturilor valabil exprimate -5 Da, 4 Nule)
• Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea procurorului șef DNA pentru a evalua posibilitatea revocării domnului procuror, titular al cererii de recuzare, în temeiul art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Replica DNA

DNA susține, într-un comunicat de presă că „a luat cunoștință cu vădită îngrijorare” de hotărârea CSM „prin care s-a apreciat că procurorul care își exercită în instanță drepturile și obligațiile prevăzute de lege ar trebui înlăturat”.

Mai jos comunicatul DNA:

• Potrivit Ordinii de zi soluționate la data de 29 iunie 2021, Secția pentru judecători a constatat că, urmare a unei cereri argumentate de recuzare formulate de procuror la unul din termenele de judecată în dosarul “Colectiv”, judecătorilor din complet, dar și celor învestiți cu soluționarea cererii respective, le-a fost afectată independența și imparțialitatea.
• DNA precizează că Inspecția judiciară nu a solicitat opinia instituției la întocmirea raportului care a stat la baza hotărârii Secției pentru judecători, cum ar fi fost legal și firesc.
• După comunicarea Hotărârii Secției pentru judecători anterior menționate, precum și a Solicitării de revocare a procurorului, vom decide asupra demersurilor legale pe care le vom întreprinde.
• DNA apreciază că hotărârea Secției pentru judecători a CSM este de natură să creeze un precedent periculos, întrucât formularea unei cereri de recuzare de către procuror este un demers legal prevăzut de Codul de procedură penală. Mai mult decât atât, potrivit Legii de organizare judiciară, procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seamă de probele administrate în cauză (art. 67 din Legea 304/2004).

Filmul evenimentelor

Pe 14 iunie, instanţa ar fi trebuit să înceapă dezbaterile finale în dosarul Colectiv şi să se pronunţe pe o cerere ridicată din oficiu de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi, printre care şi Piedone.

Cei doi magistraţi au avut însă opinii diferite pe schimbarea încadrării, iar Adina Pretoria Dumitrache a propus ca dosarul să fie împărţit în două. Propunerea a dus la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, pe de altă parte, trecându-se chiar la ameninţări cu amenzi din partea magistratului, conform Agerpres.

• „Vreţi să fiţi amendaţi? Respectaţi-mi şedinţa de judecată. Ştiu că sunt multe emoţii. Haideţi să nu intrăm în panică. (…) Îmi trebuie un ciocan, ceva, vă rog să vă liniştiţi”, a încercat judecătoarea să calmeze atunci spiritele.

Cu toate că majoritatea celor prezenţi în sala de judecată s-au opus, instanţa a dispus împărţirea dosarului în două:

• în primul dosar ar fi urmat să fie judecaţi, doar pe latură penală, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă – patroana firmei de artificii, Cristian Niţă, directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists. În acest caz, dezbaterile pe fond ar fi trebuit să înceapă imediat.
• în al doilea dosar ar fi urmat să fie dezbateri, într-un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea judecător, atât pe fond, cât şi pe cererea de schimbare a încadrării juridice, cu inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, pompierii George Matei şi Antonina Radu şi cele trei funcţionare din Primărie – Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc. În acest al doilea dosar, a fost dat un termen pentru 22 septembrie.

Pe 15 iunie, situaţia s-a schimbat. S-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat, care a decis ca cele două dosare să fie reunite într-unul singur. Dosarul a primit termen data de 22 septembrie.

Consecinţa este că, în loc ca dezbaterile finale să se încheie a doua zi, aşa cum se stabilise iniţial, procesul a fost amânat pentru la toamnă.

Supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor, susţinând că aceasta ar duce la pedepse „mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România”.

Potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:

• pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei – înlăturarea articolului 309 Cod penal, respectiv consecinţele deosebit de grave;
• * pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni;
• în ceea ce priveşte înlăturarea articolului 309 Cod penal, Curtea pune în vedere ca dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.

Pe 16 iunie, la două zile după ce au hotărât ca dosarul Colectiv să fie împărţit în două, iar fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi cei doi pompieri să fie judecaţi separat de patronii clubului, judecătorii Curții de Apel București s-au răzgândit.

Ei au decis ca dosarele să fie reunite într-o singură cauză. Consecinţa: în loc ca dezbaterile finale să se încheie miercuri, aşa cum se stabilise iniţial, procesul a fost amânat pentru la toamnă.

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

• Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
• Cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
• Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
• George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
• Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

CITEȘTE ȘI:

• Revolta tatălui unuia dintre tinerii morți în Colectiv: Au murit 64 de oameni, alte zeci își poartă încă rănile prin sălile de operație. Și totuși, există judecători dornici să îi elibereze pe vinovați pentru că, deși există vină, nu ar exista intenție