Ucraina, trenurile și războiul, după jumătate de an – Lupte, strategie și soluții salvatoare

La mai bine de șase luni de la începerea războiului, rolul trenurilor în Ucraina este în continuare esențial. După ce cu trenurile au plecat din țară aproape 4 milioane de oameni, mulți se întorc, tot cu trenurile, mai ales din Polonia. Compania de căi ferate din Ucraina are 230.000 de angajați și 2.000 de feroviari au murit în aceste luni. Totuși, vagoanele lovite sunt reparate rapid, la fel și liniile bombardate sunt reparate cât mai repede.

Ucrainenii, rușii și trenurile – povești diferite

Ucraina are una dintre cele mai întinse rețele feroviare europene, cu un total de 20.000 km, dintre care 46% electrificați. Distanțele sunt foarte mari: dacă la noi, traseul celui mai lung tren sezonier este 950 km, în Ucraina cel mai lung traseu era de 1.570 km, de la Liov la Simferopol, 24-26 de ore. Acest tren nu mai circulă din 2014, de când rușii au ocupat Crimeea.

Căile ferate sunt o miză strategică în războiul din Ucraina. Pentru țara atacată au fost și sunt extrem de utile, în transportul civililor, dar și al soldaților, mărfurilor și materialelor folosite în război.

Pentru ruși, căile ferate au fost utile în sud și parțial în est, dar nu și în zona Kiev-ului. Rușii ar fi sperat să se folosească pe scară largă de rețeaua feroviară ucraineană, dar nu a fost deloc așa, apărătorii fiind mult mai eficienți decât și-ar fi închipuit vreodată comandanții armatei ruse.

Rușii (mai ales în perioada sovietică) au folosit cu pricepere căile ferate în diversele războaie, dar în Ucraina, rețeaua feroviară nu le-a fost ”prietenă”. De ce? Fiindcă nu au putut-o utiliza în afară de aparițiile fantomatice ale trenurilor blindate din sudul țării, dar și aceste trenuri au fost de mai multe ori lovite cu succes de armata din Ucraina.

Rusia a fost nevoită să acționeze pe șosele, iar vehiculele Armatei Roșii au avut multe probleme logistice și insuficient combustibil și au fost atacate cu succes de ucraineni.

Mai mult, chiar și în august ucrainenii au bombardat elemente ale propriei rețele feroviare pentru a-i împiedica pe ruși să avanseze, un exemplu fiind un pod feroviar peste Nipru.

Rușii au bombardat aproape zilnic ținte din rețeaua feroviară ucraineană, fie că este vorba de poduri, tunele sau gări. Două incidente sunt foarte cunoscute: atacul asupra gării din Kramatorsk în aprilie (soldat cu 50 de morți) și atacul asupra unei gări din est, de ziua Independenței (25 de morți).

Publicul află doar de atacurile mai grave, iar peste 90% nu sunt anunțate, din motive de securitate, dar feroviarii ucraineni au reparat stricăciunile cu o rapiditate uimitoare și se mândresc cu faptul că nu a fost nici măcar o zi în care trenurile nu au mers.

S-a schimbat direcția în care merg pasagerii

În primele săptămâni civilii s-au folosit de trenuri pentru a ajunge în vest, unde să fie în siguranță, în țări precum Polonia, Slovacia, România și Ungaria, iar trenurile au fost de bază, chiar dacă unele călătorii au fost mai lungi de 15 ore

Din iunie, și mai ales iulie, au început să fie mai mulți cei care se întorc cu trenul în Ucraina, decât cei care plecau din țară, astfel că au fost cazuri în care biletele pentru trenurile directe Varșovia – Kiev s-au terminat cu mai bine de o lună înaintea călătoriei.

Iarna se apropie, iar șefii Căilor ferate din Ucraina se așteaptă la un influx de oameni din estul Ucrainei către Kiev, Liov și alte orașe din vest, centru și sud-vest care sunt mai sigure. Nu este clar cum va evolua ofensiva rusească în sud-est și în est și este foarte posibil ca locuitorii din multe orașe din Donbas să nu aibă căldură în locuință la iarnă, în condițiile în care iernile sunt foarte reci în acea regiune, iar Luhansk este orașul din Ucraina cu cele mai scăzute temperaturi.

Cum erau trenurile din Ucraina pe timp de pace

Când este vorba de trenuri, Ucraina stă mai bine ca România: vitezele sunt mai mari, liniile sunt mai bune, gările sunt mai îngrijite și există și trenuri foarte moderne. Trenurile de noapte sunt curate, gara din capitala Kiev arată foarte bine și a fost deschisă acum 4 ani și o legătură directă la aeroport. În plus, țara vecină a mai făcut ceva ce noi nu prea reușim să facem: a cumpărat în ultimul deceniu trenuri electrice, dar și locomotive noi, inclusiv unele produse la ei în țară.

Ucraina avea și multe legături feroviare internaționale: spre exemplu exista tren direct Liov – Viena și Liov – Budapesta, iar până în 2014 erau multe legături cu Rusia, trenuri directe spre Moscova și St Petersburg.

Până acum peste 10 ani, Kievul era legat de trenuri directe cu capitale precum Praga, Belgrad și/ Sofia. Unul dintre trenurile cu super-lung parcurs era Odesa – St Petersburg.

Una dintre multele diferențe față de România apare aici, fiindcă Ucraina a electrificat 2.500 km din 1991 și până acum, în timp ce la noi nu s-a făcut mai nimic la acest capitol. Electrificarea a permis operarea cu rame electrice, la costuri mult mai mici decât locomotivele diesel.

În 2011 țara vecină anunța că ar vrea să electrifice alți 1.500 km în 2016, dar criza politică și evenimentele generate de ruși au dus la amânarea acestor planuri.

Ucraina a adus locomotive noi, vagoane noi și trenuri electrice noi, atât din import, cât și produse local. În 2002 Ucraina a introdus primele trenuri Intercity moderne între Kiev și Harkov și apoi, un an mai târziu, între capitală și Dnepropetrovsk (oraș redenumit Dnipro recent), aceste trenuri rulând cu viteze maxime de 140 km/h și fiind cu 40-50% mai rapide decât trenurile convenționale.

Ucraina a fost nevoită să modernizeze fiindcă a organizat alături de Polonia, Euro 2012 și au venit zeci de mii de vizitatori.

(Surse: New York Times, Newsy, The Economist, Le Monde, The Economist, Wall Street Journal, Railway Gazette International)

• Urmărește ultimele evoluții din a 195-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO