Câte locuri de muncă vor fi înlocuite sau se vor pierde în următorii 10 ani. Marile neconcordanțe între logica cererii și cea a ofertei de muncă (analiză)
Agricultura, industria manufacturieră și comerțul sunt zonele din economie care vor avea cea mai mare nevoie de angajați în următorii 10 ani, arată o analiză a pieței muncii, realizată de AmCham.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a numărului mediu de angajați în următorii 3 ani de aproximativ 440.000 de persoane, adică o medie de 146.000 de persoane pe an.
În ultimii 10 ani numărul de salariați a crescut cu o medie anuală de 75.000 de persoane, valori mai mari înregistrându-se în intervalul 2016-2019.
Un sfert din locurile de muncă vor suferi schimbări, unele fiind eliminate, iar alte joburi urmând să apară
Piața mondială a muncii va trece prin schimbări majore în următorii ani – aproape un sfert din locurile de muncă schimbându-se în următorii cinci ani, potrivit unui nou raport al Forumului Economic Mondial.
Aproximativ un sfert din locurile de muncă vor suferi schimbări, unele fiind eliminate, iar alte joburi urmând să apară. WEF se așteaptă să fie cu 14 milioane de locuri de muncă mai puține în cinci ani, deoarece 83 de milioane de posturi vor dispărea, în timp ce doar 69 de milioane vor apărea.
Trecerea la sisteme de energie regenerabilă va fi un motor puternic pentru generarea de locuri de muncă, în timp ce creșterea economică mai lentă și inflația ridicată vor genera pierderi.
Concluziile raportului se bazează în mare parte pe un sondaj efectuat pe 803 companii care angajează un total de 11,3 milioane de lucrători în 45 de economii diferite din întreaga lume.
Unele dintre sectoarele care ar putea înregistra o creștere a creării de locuri de muncă legate de tehnologie sunt educația, agricultura și sănătatea, se mai arată în raport.
Avem o problemă cu munca la negru
Munca nedeclarată din România este estimată la aproximativ 1,4 milioane de persoane, reprezentând aproximativ un sfert din totalul de 5,1 milioane de salariați cu normă întreagă arată analiza AmCham.
Aceasta este o problemă majoră, mai ales în contextul ratei scăzute de ocupare a României (68,5% în 2022) comparativ cu media UE (75% în 2022).
Munca nedeclarată pune presiune asupra colectării veniturilor la bugetul de stat și are un impact negativ asupra ofertei de forță de muncă. Nu în ultimul rând, o rată ridicată a muncii nedeclarate limitează estimările privind oferta de muncă, ceea ce conduce la provocări suplimentare asupra deciziilor de investiții ale companiilor.
Industria prelucrătoare, comerțul și sănătatea adună circa jumătate din salariații din România
Industria prelucrătoare comerțul și sănătatea sunt sectoarele cu cel mai mare număr de salariați. Cumulat, acestea reprezintă 47% din numărul mediu de salariați din România.
IT&C-ul (24%), sănătatea (15%) și activități profesionale (15%) sunt sectoarele cu cele mai mari rate de creștere a numărului de salariați în ultima perioadă.
Angajatorii nu reușesc să acopere cele peste 45.000 de locuri de muncă vacante din România, deși auzim pe toate canalele că nu se găsește forță de muncă în țară. Candidații calificați care să umple aceste goluri din piața muncii se pare că nu se găsesc nicăieri.
În Capitală, rata locurilor de muncă vacante e cea mai ridicată din țară. În București nu există suficienți lucrători în transport și depozitare, IT-iști, Sănătate sau în construcții, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
E drept și cu acuratețea acestor cifre am putea avea o problemă. Deși companiile sunt obligate (Conform Legii 76/2002 cu modificările și completările ulterioare) să anunțe fiecare loc de muncă vacant apărut ( altfel fiind pasibile de amenzi ridicate), acest lucru nu se întâmplă din diverse motive. Multe companii preferă să-și ocupe joburile libere fără să le mai anunțe autorităților, așa că cifrele livrate de INS corespund mai mult sau mai puțin realității din piață.
”Primăvara și vara locurile de muncă vacante cresc oricum pentru că, în cazul turismului cel puțin, discutăm de locuri de muncă sezoniere. Turismul în sezonul cald este mai consistent decât în sezonul rece, chiar dacă există și turism de iarnă”, explica într-o discuție cu HotNews Cătălin Ghinăraru, expert pe piața muncii.
Care e costul unui job vacant pentru o firmă
Determinarea pierderilor pe care le are o firmă cu un job vacant nu e foarte complicat de făcut, dar lucrurile sunt puțin mai nuanțate: nu poți cuantifica cu ușurință impactul asupra moralului echipei și a termenelor limită ale proiectelor în care firma e angajată. Grosso modo, putem da un exemplu:
Să luăm o firmă producătoare ABC Calendare, care tocmai a pierdut un angajat. Persoana era compensată cu 1.000 de euro lunar, iar compania anticipează că timpul de așteptare până când va găsi un înlocuitor va fi de 60 de zile. ABC Calendare are 100 de angajați și aduce venituri de 300.000 de euro anual.
Mai întâi, calculăm suma veniturilor pierdute ca urmare a poziției vacante.
Determinăm venitul mediu/angajat al firmei (împărțind venitul anual al companiei la numărul total de angajați), acesta fiind de 3.000 de euro anual. Cum anul are 250 de zile lucrătoare din organizație, asta înseamnă că un angajat ”produce” zilnic în medie 12 euro (3000/250).
Dacă firma are de așteptat 60 de zile până să ocupe jobul vacant, asta înseamnă o pierdere de 720 de euro . Doar că acest calcul trebuie ajustat în funcție de impactul jobului vacant. Dacă e o funcție de conducere, impactul ar putea fi triplu. La o funcție de middle management de asemenea, impactul ar putea fi dublu față de calculul standard.
Există o neconcordanță foarte puternică între logica cererii și cea a ofertei de pe piața muncii
Aceste discrepanțe nu sunt rezultatul unui dezechilibru în abilități, ci mai degrabă al unui dezechilibru în accesul pe piața muncii. În loc să se gândească dacă un candidat are o diplomă de facultate, în anumite specializări poate că angajatorul ar trebui să se întrebe mai degrabă „cine poate face acest job astăzi și să se perfecționeze la locul de muncă pentru a deveni cât mai productiv”.
România este țara cu cea mai ridicată rată a nepotrivirii jobului cu domeniul în care angajații s-au pregătit, potrivit Eurostat. Mai mult, acest grad de nepotrivire a crescut în ultimii 5 ani în vreme ce în alte state el se reduce prin politici publice care să rezolve problemele din învățământ, astfel încât cererea reală de forță de muncă din economie să se potrivească cât mai bine cu oferta.
Rata nepotrivirii competențelor este definită ca discrepanța dintre ocupația curentă a unei persoane și domeniul în care s-a pregătit. La grupa de vârstă 15-34 de ani, potrivit unor statistici experimentale publicate de Eurostat, stăm cel mai prost la acest capitol. Persoanele care lucrează în alt domeniu din punct de vedere al educației primite sunt considerate persoane cu nepotrivire orizontală a competențelor.
Există și o nepotrivire verticală, aceasta referindu-se la cei care prestează o muncă sub nivelul lor de pregătire (cei cu studii superioare de medicină lucrează ca simpli asistenți ca să dau un exemplu) sau cei care lucrează pe un post mai calificat decât i-ar permite studiile.
”Există un mismatch, o neconcordanță foarte puternică între cererea și oferta de pe piața muncii. Eu aș spune că între logica cererii și cea a ofertei”, spune Ghinăraru.
„Mă refer la ceea ce cer agenții economic – asta cu privire la logica cererii. Când vorbesc despre logica ofertei mă refer la ce au făcut oamenii concret. Oamenii au mers întotdeauna pe ideea de a-și crește gradul de pregătire profesională. Numărul de absolvenți de studii superioare la noi a crescut foarte puternic este una din cele mai mari creșteri din zona Centrului și Estului Europei. Numai că piața muncii nu a oferit astfel de locuri de muncă pentru a corespunde acestor absolvenți” , crede Cătălin Ghinăraru.
Aproape 40% din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate
Cercetătorul român a arătat într-o lucrare că, din nefericire cea mai mare parte a absolvenților de studii superioare din România, în momentul de față se concentrează în sectoare ale administrației publice. Aproape 40% din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate.
Ocuparea forței de muncă în construcții va crește relativ puternic în intervalul 2022-2030, în vreme ce în agricultură va continua să scadă
În sectorul prelucrător, creșterea ocupării forței de muncă va fi determinată în mare parte de creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie, potrivit unui studiu la nivel european.
În subsectoare cum ar fi comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazare, catering și transporturi, numprul angajaților va crește, chiar dacă în cazul transporturilor sau a sectorului logistic evoluția joburilor va fi puternic afectată de robotizare și automatizare.
În servicii, activități cum sunt serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor performa cel mai puternic, în vreme ce serviciile administrative vor avea cea mai slabă performanță.
Companiile care angajează pentru ceea ce ar fi în mod tradițional clasificate drept posturi de calificare medie (cele pe care economiștii le definesc ca necesită o diplomă de liceu, dar nu o diplomă de licență, cum ar fi contabilitatea sau o secretară) astăzi spun adesea că solicită candidaților să aibă o diplomă de licență.
INTERVIURILE HotNews.ro