9 noiembrie, data fatidică din istoria Germaniei

Sfârșitul Imperiului, crime naziste, căderea Zidului Berlinului: 9 noiembrie a devenit „data fatidică” a Istoriei Germaniei secolului XX, scrie AFP.

În fața Camerei deputaților, președintele Republicii, Frank-Walter Steinmeier, a vorbit despre „o zi ambivalentă care poartă în ea întuneric și lumină (…) o zi a contradicțiilor”, deoarece marchează în acest an 100 de ani de la nașterea republicii germane, dar și 80 de ani de la pogromul nazist din „Noaptea de cristal”.

1918: Ultimul împărat

În noiembrie 1918, o atmosferă revoluționară domnește în Germania, aproape de înfrângerea în Primul Război Mondial.

La putere din 1888, împăratul Wilhelm al II-lea este confruntat cu revolta Marinei dar și a muncitorilor. Acesta abdică în 9 noiembrie și în aceeași zi social-democratul Philipp Scheidemann proclamă de la balconul Reichstagului sfârșitul Imperiului prin „Trăiască Republica germană!”.

Două zile mai târziu, Germania semnează un armistițiu care pune capăt Marelui Război, soldat cu aproape 10 milioane de morți. Termenii păcii care va urma sunt considerați atât de umilitori pentru germani încât mulți istorici au spus că poartă germenii ascensiunii nazismului și celui de-al Doilea Război Mondial.

1923: Puciul de la berărie

În 9 noiembrie 1923, Adolf Hitler, în fruntea unui modest Partid național-socialist al muncitorilor german (NSDAP) și acoliții săi, printre care Heinrich Himmler, Hermann Göring și Rudolf Hess, încearcă să preia puterea printr-o lovitură de stat, începută într-o berărie plină de oameni din Munchen.

Hitler se urcă pe un scaun și trage cu pistolul în tavan, înainte de a proclama sfârșitul „guvernului criminalilor din noiembrie”, un termen folosit de adversarii republicii de la Weimar. Polițiștii și soldații ucid în fașă tentativa de puci.

Hitler este arestat, tentativa sa este un fiasco dar servește drept mit fondator al celui de-al III-lea Reich. Condamnat la 5 ani de închisoare, face doar 9 luni de pușcărie, timp în care scrie „Mein Kampf”.

1938: Noaptea de cristal

În 9 noiembrie 1938, pogromurile anti-evrei, denumite Noaptea de Cristal sau Noaptea sticlei sparte, se răspândesc rapid în Germania. „Reprezintă o ruptură fără echivalent cu civilizația, coborârea Germaniei în barbarie”, a afirmat vineri Frank-Walter Steinmeier.

Prezentate drept o reacție spontană față de uciderea unui diplomat german la Paris de către un evreu polonez, aceste violente antisemite sunt în realitate coordonate de la vârful statului, la fix 15 ani de la puciul ratat și la 20 de ani după proclamarea republicii.

SA, SS și Tineretul hitlerist distrug locurile de cult ale evreilor și magazinele acestora.

Cel puțin 90 de persoane sunt ucise și 30.000 deportate în lagăre de concentrare, marcând începutul a ceea ce va deveni o campanie de exterminare a evreilor.

1989: Căderea Zidului Berlinului

În 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului, ridicat în 1961 și devenit un simbol al Războiului Rece dintre Occident și sovietici, cade aproape accidental.

În acea zi, un membru al Politbüro al partidului comunist est-german, Günter Schabowski, evocă într-o conferință de presă de noi drepturi de circulație pentru germanii din Est.

„Din câte știu, imediat”, se bâlbâie el, când e întrebat de un ziarist străin când intră în vigoare aceste noi drepturi.

Răspunsul său are efectul unei bombe. Mii de oameni din Berlinul de Est iau cu asalt posturile de control unde gardienii, debusolați, ridică în cele din urmă barierele. Căderea Zidului Berlinului are loc fără a curge nicio picătură de sânge.

Evenimentele tragice precedente au descurajat autoritățile să facă din 9 noiembrie sărbătoarea națională a Germaniei. În cele din urmă va fi aleasă data de 3 octombrie, ziua reunificării Germaniei, în 1990.