Olaf Scholz: Țările europene vor continua să plătească gazul rusesc în euro / În ce măsură este afectată România și cât de dependente sunt statele UE de gazul rusesc

„Țările europene vor continua să plătească gazul rusesc în euro și în dolari cum scrie în contracte”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz după ultimatumul dat de Vladimir Putin ca începând de vineri plățile să fie făcute în ruble sau gazul va fi oprit.

• „Scrie în contracte că plățile se fac euro și uneori în dolari. I-am spus clar președintelui rus că acest lucru va rămâne așa” și „companiile vor să plătească în euro și așa vor face””, a explicat Scholz, conform AFP.

„Țările neprietenoase” care cumpără gaz din Rusia trebuie să plăteasă în ruble, de vineri. Putin: „Plătiți în ruble sau oprim gazul”

Toate „țările neprietenoase” – între care și România – care cumpără gaz din Rusia trebuie să plăteasă în ruble, începând de vineri, în caz contrar contractele urmând să fie oprite, conform unui decret semnat joi de către președintele rus Vladimir Putin,.

• „Astăzi am semnat un decret care stabilește regulile de comercializare a gazelor naturale rusești cu așa-zise state neprietenoase”, a anunțat Vladimir Putin, afirmând că „țările occidentale neprietenoase” față de Rusia vor trebui să deschidă conturi de ruble la băncile rusești pentru a plăti gazul.
• „Oferim contractorilor din astfel de țări [neprietenoase] o schemă clară și transparentă: pentru a achiziționa gaz natural rusesc, trebuie să deschidă conturi în ruble în băncile rusești. Din aceste conturi se vor face plăți pentru gaz furnizat, începând de mâine, 1 aprilie”, a afirmat Putin.

El a mai spus că Rusia „nu se va angaja în acte de caritate” în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale.

În ce măsură este afectată România?

Statul roman nu are contract cu Gazprom și nici companiile private, ci există intermediari ai Gazprom care vând gaze în România în euro, iar aceste contracte se discută la nivelul companiilor, nu la nivelul statului român, declara vineri ministrul Energiei, Virgil Popescu.

România, alături de toate statele Uniunii Europene, se află pe lista țărilor considerate „neprietenoase” de către Rusia.

Lista include: SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan.

Cât de dependentă este Uniunea Europeană de gazul rusesc

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina în 24 februarie a scos la lumină dependenţa extremă a Uniunii Europene de gazele naturale ruseşti, care asigură 40% din consumul său, ceea ce limitează capacitatea de acţiune a UE împotriva Moscovei.

În timp ce Spania are șapte stații de regazificare, multe dintre țările din centrul și estul Europei, inclusiv Germania, nu au și încă nu le construiesc, deoarece primesc gaz rusesc în principal prin gazoducte.

Situația în diferitele țări ale regiunii este, de asemenea, foarte diferită, conform unei analize EFE.

Austria

În Austria, se estimează că 80% din gazul importat provine din Rusia, deși o parte din el este trimis către alte piețe din regiune.

Industria consumă 40% din acest gaz, 30% consumă centralele electrice, 20% locuințele, pentru apă caldă și încălzire, și 10% transportul public.

Rezervele de gaze naturale sunt în prezent la 18% din capacități, cu care Austria își poate satisface nevoile de acum până în aprilie.

Un pic mai puțin expusă este țara alpină în ceea ce privește importurile de petrol, cu o cotă de importuri rusești de 25%.

Cehia și Slovacia

87% din gazele naturale importate de Cehia sunt de origine rusească, în timp ce în cazul petrolului ponderea ajunge la 50%. Ca măsură de precauție, țara a decis să-și majoreze rezervele de gaze cu 200 de milioane de metri cubi.

Slovacia vecină, care se învecinează cu Ucraina, primește 100% din necesarul de gaze naturale și petrol de la Rusia, în timp ce cele două centrale nucleare ale sale sunt de construcție rusească, se bazează pe tehnologia rusească și pe aprovizionarea cu uraniu.

Ungaria

Aproape toate importurile de energie din Ungaria, care acoperă 70% din consum, provin în acest moment din Rusia.

Pe de altă parte, Budapesta a apelat la compania nucleară de stat Rosatom pentru a extinde singura centrală atomică pe care o are.

Bulgaria

Bulgaria a fost timp de decenii cea mai apropiată și mai loială țară din sud-estul Europei față de Uniunea Sovietică și, ca atare, este astăzi complet dependentă de importurile de energie. Potrivit analiștilor locali, până la 90% din consumul său de petrol și gaze provine din Rusia.

Principala rafinărie de petrol este deținută de consorțiul rus Lukoil, care acoperă 60% din necesarul de combustibil. În plus, singura centrală nucleară din țară (Kozlodui) este de construcție rusească și este complet dependentă de combustibilul nuclear importat din Rusia.

România

România este al doilea mare producător de petrol și gaze din UE și, prin urmare, este țara din regiune cel mai puțin dependentă de energia rusească.

Importă 25% din gazele naturale pe care le consumă, care provin în totalitate din Rusia, în timp ce cumpără 70% din petrolul de care are nevoie din străinătate, din care 40% provine din Rusia.

România are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră și capacitatea de a produce, de asemenea, gaze din argile.

Analiștii locali consideră însă că lipsa viziunii strategice și incertitudinea juridică din țara balcanică explică de ce nu au fost exploatate până acum aceste rezerve care ar permite României să fie independentă energetic și să exporte în alte țări.

Croația

Croația este una dintre țările cel mai puțin dependente de Rusia pentru importurile de energie. Doar 22% din gazele naturale consumate de țara balcanică provin din Rusia.

Serbia

Serbia este un aliat istoric al Rusiei și de ani de zile negociază intrarea sa în UE. 85% din gazele naturale consumate de țara balcanică sunt importate din Rusia.

În ceea ce privește petrolul, Serbia trebuie să importe aproape 80% din necesarul său și aici este complet dependentă de achizițiile din Rusia.