Parlamentarii și miliardarii francezi, amenințați de sindicaliști cu tăierea electricității înaintea grevei generale de săptămâna aceasta

Confédération Générale du Travail (CGT), considerat unul dintre sindicatele franceze de linie dură, a amenințat că va tăia electricitatea parlamentarilor și miliardarilor francezi înaintea grevei generale programate pentru ziua de joi, relatează Reuters.

Amenințarea escaladează retorica sindicatelor franceze față de propunerea guvernului președintelui Emmanuel Macron de a reforma sistemul de pensii, executivul de la Paris anunțând un proiect legislativ în acest sens marțea trecută.

Cea mai controversată măsură inclusă în plan prevede majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, sondajele de opinie arătând că vasta majoritate a muncitorilor i se opun mai ales în contextul în care Franța, la fel ca alte state europene, se confruntă cu o criză a costului de trai.

Angajații din numeroase sectoare, printre care transportul, educația și cel energetic, au anunțat că vor participa la greva plănuită pentru ziua de joi, manifestații majore fiind așteptate în Paris și celelalte mari orașe ale țării.

Acțiunea sindicală este văzută ca un test pentru sindicatele franceze care în anii recenți au avut dificultăți în a-i convinge pe oameni să intre în grevă.

Sindicaliștii francezi îi amenință pe politicienii și bogații țării

„Sugerez ca ei (n.r. manifestanții) să meargă să vadă de asemenea proprietățile drăguțe, castelele drăguțe ale miliardarilor”, a declarat Philippe Martinez, liderul sindicatului CGT, al doilea cel mai mare din Franța.

„Ar fi bine dacă am putea să le tăiem electricitatea pentru ca ei să se poată pune pentru câteva zile în papucii francezilor care nu își permit să își plătească facturile”, a adăugat el, cu privire la bogații Franței.

Sebastien Menesplier, un lider al ramurii CGT pentru mine și energie, a amenințat de asemenea în ultimele zile cu tăieri ale electricități pentru birourile parlamentarilor.

Olivier Veran, purtătorul de cuvânt al guvernului francez, a denunțat o asemenea acțiune drept „inacceptabilă”.

Transportul public va fi cel mai afectat de greva de joi, majoritatea trenurilor precum și unele zboruri fiind anulate, în timp ce programul metroului din Paris va fi puternic perturbat.

Șapte profesori din zece vor ieși de asemenea din sălile de clasă, la fel ca numeroși angajați din sectorul energetic.

Franța s-a mobilizat pentru noi proteste violente

Ministrul de Interne Gerald Darmanin a anunțat că peste 10.000 de polițiști vor fi mobilizați în timpul marșurilor de protest, o treime dintre aceștia urmând să patruleze la Paris.

Poliția franceză a declarat la rândul ei că se așteaptă ca în jur de 1.000 de persoane violente să participe la manifestațiile din capitala franceză, afirmând că acestea sunt aparțin unor organizații ai stângii radicale sau sunt din mișcarea Vestelor Galbene, ale cărei proteste au zguduit din temelii Franța în 2018.

Însă Laurent Berger, secretarul general al CFDT (Confederaţia Democrată a Muncii), una dintre cele 5 mari sindicate din Franța, a făcut luni un apel ca protestele să rămână pașnice.

Acesta a reiterat că sindicatul său nu va sprijini niciodată creşterea vârstei de pensionare, amintind în schimb că, spre deosebire de poziţia dură a CGT sindicatul pe care îl conduce nu a cerut blocarea de sectoare sensibile cum sunt rafinăriile sau prelungirea grevelor după ziua de joi.

Franța a încercat de decenii să își reformeze sistemul de pensii, unul dintre cele mai generoase din Europa, confruntându-se mereu cu proteste care au încercat să oprească modificările legislative.

Franța are printre cele mai scăzute vârste de pensionare din lumea industrializată, motiv pentru care cheltuie aproape 14% din PIB pe plata pensiilor, mai mult decât majoritatea celorlalte țări dezvoltate, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Președintele Emmanuel Macron a declarat în mod repetat în ultimii ani că francezii trebuie să lucreze mai mulți ani pentru echilibrarea bugetului de pensii al țării, însă a renunțat la reformarea sistemului în timpul primului său mandat în contextul opoziției puternice și a izbucnirii pandemiei de COVID-19.