Reforma Azilului în Uniunea Europeană. Acord privind mecanismul de criză și cum vrea UE să reglementeze migrația în viitor

Miniștrii de interne din UE au convenit joi asupra unui regulament de criză pentru politica UE în materie de azil, potrivit ministrului german de interne, Nancy Faeser (SPD). Până în preziua reuniunii au existat temeri că Germania se va opune.

Acum, Comitetul Reprezentanților Permanenți din Consiliu mai trebuie să decidă oficial în acest sens, a explicat ministrul joi seară, la Bruxelles, citată de postul TV Welt.

Partidul Verzilor din Germania a criticat regulamentul de criză și nu a vrut să fie de acord. Cu toate acestea, potrivit unor surse guvernamentale, cancelarul Olaf Scholz (SPD) a declarat miercuri că Germania nu va mai institui un blocaj.

În ultimul moment, cancelarul Olaf Scholz a stabilit această linie, surprinzând președinția Consiliului spaniol. Aceasta nu a trecut votul pe ordinea de zi, din îngrijorare că nu vor primi suficient sprijin pentru mecanismul de criză.

Cereri ale Germaniei

Polonia și Ungaria s-au pronunțat anterior împotriva regulamentului. Iar pentru mulți dintre miniștrii de Interne ai UE era greu de înțeles că Germania, care a insistat în mod repetat pentru o soluție europeană a problemei refugiaților, a tot amânat reforma mult așteptată.

În cele din urmă, a existat o soluție de „salvare a feței“, pentru Germania, în care guvernul federal a putut să facă niște cerințe suplimentare, relativ ușor de îndeplinit: „La frontierele externe, procedurile legate de copii și familiilor lor ar trebui să aibă prioritate”, a spus Faeser.

Potrivit ministrului federal de interne, înregistrarea completă a tuturor persoanelor trebuie să fie asigurată chiar și în situații de criză, ca măsură de protecție împotriva statelor membre care își declină prematur responsabilitatea.

„Am reușit să definim criteriile și mai restrâns. Aceasta înseamnă că, dacă un stat membru spune că se află într-o astfel de criză, acum trebuie să explice ce a făcut deja, pentru ca această criză să înceteze”, a explicat Faeser. În spatele acestei afirmații poate fi ghicită disputa de lungă durată, privind finanțarea de către Berlin a organizațiilor private de salvare pe Marea Mediterană.

La cererile suplimentare ale Germaniei, Spania a fost surprinsă pozitiv, dar Italia are rezerve. „Am semnalat aprobarea Guvernului Federal. pentru că finalizarea legislației comune a sistemului european de azil este enorm de importantă pentru noi”, a mai explicat politiciana SPD.

Cazare de tip detenție, reguli mai stricte

Finalizarea Sistemului european comun de azil (CEAS) este foarte importantă pentru guvernul german. Potrivit lui Faeser, regulamentul de criză înseamnă că statele supuse unei presiuni deosebit de ridicate de migrație pot extinde cazarea de tip detenție a migranților și, de asemenea, pot aplica reguli mai stricte și persoanelor din țări cu o rată ridicată de acordare a azilului.

În viitor, toți cei care sosesc la frontierele externe ale UE vor trebui să fie verificați și înregistrați, s-a spus din cadrul cercurilor guvernamentale, pentru Die Welt. Oricine are șanse mici de protecție în UE ar trebui să treacă printr-o procedură constituțională de azil la frontierele externe și, dacă este respins, să fie repatriat direct de acolo.

Odată ce decizia oficială a fost luată, negocierile cu Parlamentul European cu privire la o reformă a politicii de azil a UE pot continua. Proiectele care nu au fost negociate cu guvernele statelor membre până la următoarele alegeri europene, din iunie 2024, ar putea fi apoi puse din nou în discuție.

Ministrul de Interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska, a spus că „e momentul să fim optimiști că vor începe în curând negocierile între Consiliu, Parlament și Comisie, astfel încât să fie adoptate toate măsurile care compun pactul privind migrația.”