Sari direct la conținut

Emmanuel Macron merge în Germania pentru prima vizită de stat din ultimii 24 de ani. Care sunt mizele întâlnirii

HotNews.ro
Emmanuel Macron și Olaf Scholz, Foto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia
Emmanuel Macron și Olaf Scholz, Foto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia

Președintele francez Emanuel Macron aterizează duminică în Germania pentru o vizită de stat de trei zile, urmată de o reuniune bilaterală a celor două guverne, în timp ce cele mai mari două puteri ale Uniunii Europene încearcă să dea dovadă de unitate înaintea alegerilor europarlamentare de luna viitoare, relatează Reuters.

Călătoria lui Macron, care este programat să ajungă în capitala Berlin, în orașul estic Dresda și cel vestic Muenster, este prima vizită de stat prezidențială a Franței în Germania în ultimii 24 de ani.

Vizita va fi privită ca o verificare a stării de sănătate a relației germano-franceze care determină elaborarea politicilor UE, într-o perioadă de provocări majore pentru Europa: de la războiul din Ucraina până la posibila alegere a lui Donald Trump ca președinte al SUA în noiembrie.

Macron și cancelarul german Olaf Scholz au stiluri de conducere foarte diferite și s-au ciocnit public pe probleme de la apărare la energia nucleară de când aceasta din urmă a preluat puterea la sfârșitul anului 2021. Cu toate acestea, au ajuns în ultimul timp la compromisuri pe diverse fronturi, de la reforma fiscală la schimbările privind subvențiile de pe piață, permițând UE să încheie acorduri și să facă un front mai unit.

„Există tensiuni în relația germano-franceză, dar în parte tocmai pentru că s-au ocupat de unele subiecte dificile”, a spus Yann Wernert de la Institutul Jacques Delors din Berlin, menționând că cele două țări au convenit și asupra nevoii de extindere a UE spre est.

Vizita este „o încercare la cel mai înalt nivel politic de a demonstra că relația funcționează”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la think tank-ul Eurasia Group. „Dar există încă lacune fundamentale cu privire la întrebările majore care planează asupra UE”.

O astfel de diferență este apărarea europeană, în special dacă Trump câștigă alegerile prezidențiale din SUA din 5 noiembrie. Experții în apărare îl consideră un aliat mult mai puțin previzibil pentru Europa decât rivalul său democrat, președintele Joe Biden.

La începutul acestui an, fostul președinte republican nu numai că a spus că nu va proteja membrii NATO de un viitor atac al Rusiei dacă au restanțe la contribuțiile oferite alianței, dar că va încuraja Rusia „să facă ce vrea ea”.

Franța, care deține arme nucleare, a făcut eforturi pentru o Europă mai autonomă în probleme de apărare și a fost supărată de decizia Germaniei de a cumpăra în mare parte echipamente americane pentru umbrela sa de apărare aeriană European Sky Shield Initiative.

Germania spune că nu există o alternativă credibilă la umbrela militară a SUA și că Europa nu are timp să aștepte ca o industrie de apărare autohtonă să fie pregătită pentru amenințări precum agresiunea rusă.

Programul oficial

Macron, însoțit în călătoria sa de soția sa Brigitte, își va începe duminică vizita, întâlnirea la Berlin cu președintele german Frank-Walter Steinmeier, înainte de a trece prin poarta de referință Brandenburg cu primarul orașului, Kai Wegner.

Luni, se va îndrepta spre Dresda, unde va ține un discurs în fața Frauenkirche, care a fost distrusă de aliații occidentali în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înainte de a se îndrepta marți spre Muenster.

Dar poate cea mai importantă parte a călătoriei sale va fi ședința cabinetului de marți de la Meseberg, chiar în afara Berlinului, unde cele două guverne vor căuta să găsească un teren comun asupra celor două probleme principale: apărare și competitivitate.

Cele două țări vor încerca, de asemenea, să găsească un teren comun pe agenda UE pentru următorii cinci ani, având în vedere câștigurile semnificate așteptate să fie obținute de extrema-dreapta la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, ceea ce va îngreuna luarea deciziilor în UE.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro