Stațiile care măsoară calitatea aerului din București arată aproape zilnic depășiri cu până la 400% pentru poluarea cu praf. Ce NU a făcut Primăria Capitalei în ultimii 10 ani

Stațiile Ministerului Mediului care măsoară poluarea aerului în București arată aproape zilnic depășiri pentru poluarea cu praf (PM10 și PM2,5) unde valorile maxim admise sunt depășite și de 2-3 ori. Datele sunt confirmate și de airly.ro, o rețea de monitorizare independentă. În ultimii ani nu am știut cu exactitate cât de poluat este aerul, deoarece rețeaua de monitorizare a Ministerului Mediului nu funcționa. Nici acum rețeaua nu funcționează pentru toți parametri. Chiar dacă România riscă sancțiuni drastice din partea Uniunii Europene, iar poluarea afectează dramatic sănătatea oamenilor, Primăria Capitalei nu a făcut mare lucru în ultimii 10 ani pentru combaterea fenomenului.

Abia în ultimul an s-au făcut câțiva pași mici în această direcție (achiziția de noi autobuze, benzi unice pentru tramvaie), însă insuficient, după cum arată realitatea.

Potrivit datelor de la stațiile Ministerului Mediului, la stația din centrul orașului, joi, indicele de poluare cu PM10 a fost de 91.65µg/m³, iar miercuri de 113.18µg/m³, aceasta fiind practic o medie pentru întreaga zi. Potrivit Legii nr. 104/ 2011 valorile limită pentru protecția sănătății umane pentru Particule în suspensie – PM10 sunt de 50 ug/m3. Practic media este aproape dublă față de limita maxim admisă. Rețeaua Ministerului Mediului nu măsoară și poluarea cu PM2,5.

În ceea ce privește intervalele orare, situația este și mai neagră. Potrivit airly.eu, miercuri seară, la ora 20.00, pe bd. Barbu Văcărescu, limita maximă de PM10 a fost depășită cu 348% iar cea de PM2,5 cu 476%. De asemenea, la toate cele 11 stații de măsurare din rețea arătau o calitatea slabă a aerului sau una foarte proastă. Practic doar noaptea aerul devine respirabil.

Potrivit Legii 104/2011, ținta anuală pentru poluarea cu particule în suspensie – PM2,5 trebuie să fie sub 25 ug/m3 și 20 ug/m3 până la 1 ianuarie 2020.

Poluarea cu praf este în principal cauzată de trafic, dar și de spațiile verzi insuficiente sau neîngrijite, dar și șantierele care nu respectă normele de mediu.

Ce măsuri trebuie luate pentru reducerea poluării

Măsurile sunt simple și au fost aplicate de toate orașele civilizate din Europa pentru reducerea poluării. Acestea se află și în Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) aprobat de Consiliul General al Municipiului București, în iunie 2018.

Măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier:

• fluidizarea traficului prin creșterea vitezei medii de deplasare în oraș prin semaforizare inteligență și finalizarea proiectelor de infrastructură necesare (pasaje, străpungeri, supralărgiri, închidere inel median);
• Îmbunătățirea parcului auto al STB și cel privat: eliminarea autoturismelor vechi, stimularea achiziției de autoturisme noi, în special pe benzină/GPL/hibrid/electrice;
• Încurajarea folosirii transportului în comun și a altor mijloace de transport alternative – bicicletă, prin amenajarea de benzi unice și benzi pentru biciclete.
• Îmbunătățirea calității transportului în comun: RATB, METROREX prin dezvoltarea de noi linii și achiziționarea de autovehicule moderne.
• Limitarea accesului autoturismelor din alte județe în București (parcări park&ride, transport în comun bun la nivel regional)
• Descurajarea accesului/tranzitului în zona centrală: creșterea taxei de parcare, taxă de acces în centru;
• Crearea de zone de emisii reduse (Low emission zones), unde traficul auto este restricționat;

PICA mai propune pentru reducerea poluării și alte măsuri care nu au legătură cu traficul ci cu celălalt mare poluator: sistemul de încălzire al orașului. Aici se propune continuarea modernizării centralelor termice de cvartal, a CET-urilor și eficientizarea consumului de energie termică prin reabilitarea rețelelor de distribuție primară și secundară a energiei termice, încurajarea reconectării la RADET a celor debranșați. O altă măsură în acest domeniu este continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor.

Pentru reducerea poluării mai este nevoie de creșterea eficienței programului de salubrizare a străzilor intens circulate (să se curățe praful de la rigolă), respectarea unor norme de salubrizare în domeniul construcțiilor (șantierele produc foarte mult praf), dar și de întreținerea și extinderea spațiilor verzi.

Din păcate, în ultimii 10 ani, Primăria Capitalei a făcut foarte puțin pentru reducerea poluării.

Perioada 2010-2016

În 2010, Consiliul General al Municipiului București a aprobat Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului care prevedea că instituțiile din București trebuia să aplice 43 de măsuri pentru reducerea poluării:

Printre acestea se numără:

• creșterea suprafeței de spațiu verde până la 26 mp/cap de locuitor până la sfârșitul anului 2013;
• interzicerea staționarii vehiculelor individuale pe prima bandă de circulație a străzilor principale și dedicarea acestor benzi transportului în comun și cicliștilor;
• amenajarea de piste pentru biciclete și încurajarea transportului alternativ;
• salubrizarea stradală prin mijloace de aspirare și spălare cu jet puternic de ape pe sub autovehicule în zonele unde prima bandă e ocupată de autovehicule staționate;
• modernizarea transportului public/ transport public integrat/ mijloace de transport cu expunere scăzută la blocaje în trafic – metrou tramvai/ implementarea sistemului inteligent de management al traficului;
• vehiculele mai mari de 5 tone pot circulă în centrul orașului doar cu taxa;
• realizarea oricărei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000 mp va fi condiționată de amenajarea și întreținerea corespunzătoare a unui spațiu verde cu suprafață de cel puțin 30% din suprafață totală a parcelei aferentă proiectului;
• replantarea aliniamentelor stradale de arbori acolo unde este cazul;
• amenajarea de parcări subterane/supraterane pentru folosirea multifuncțională a spațiului;
• creșterea tarifelor la parcare în zona centrală în special pentru traficul de tranzit;
• asigurarea unei lățimi minime a trotuarelor, care să nu fie afectată de mașinile parcate, astfel încât circulația pietonilor și bicicliștilor să se desfășoare în siguranță;

La alegerile din iunie 2016, situația era una dezastruoasă, fiind implementate foarte puține măsuri din cele enumerate: sistemul de managementul traficului nu era funcțional, la capitolul parcări subterane, s-a făcut doar parcarea de la Piața Universității, orașul avea doar 7k de benzi pentru biciclete, 7 km de benzi unice pentru transportul public, nu s-au cumpărat autobuze/troleibuze/tramvaie noi, aveam 23 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, tariful de parcare pe oră era de 1,5 lei, nu s-au mai amenajat spații verzi noi, copacii lipsă din aliniamentele stradale nu au fost înlocuiți, prima bandă era ocupată de mașinile parcate neregulamentar. Singurele lucruri făcute au fost spălarea bulevardelor cu jet, însă nu peste tot din cauza mașinilor parcate pe prima bandă, și accesul vehiculele mai mari de 5 tone cu taxă. S-au finalizat lucrările la pasajul Mihai Bravu, pasaj Piaţa Presei Libere. Lucrările la pasajele Piața Sudului, Ciurel și Nicolae Grigorescu nu au fost însă finalizate, șantierele fiind deschise foarte mulți ani, ceea ce a generat poluare cu praf.

Perioada 2016-2019

După venirea Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, s-au făcut câțiva pași pentru reducerea poluării, însă insuficient raportat la nevoi.

A fost nevoie de doi ani ca municipalitatea să elaboreze și să aprobe Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA), documentul care doar stabilea ce trebuie făcut.

Lucrările la Pasajele Ciurel și Nicolae Grigorescu încă nu s-au finalizat. Lucrările la parcarea park&ride de la capătul șoselei Pantelimon nu au început. Nu s-au mai amenajat parcuri noi, problema RADET nu a fost rezolvată, în aliniamentele stradale sunt mulți copaci lipsă, trotuarele sunt ocupate de mașini, sunt multe spații verzi neîngrijite, mașinile ocupă prima bandă de circulație și nu permit spălarea până la rigolă, nu avem o rețea de benzi unice pentru transportul public, nu s-a făcut nicio parcare park&ride nouă (cu excepția celei de la Străulești făcută de Metrorex și care stătea goală), nu avem o rețea de benzi pentru biciclete.

Măsurile luate până acum de Primăria Capitalei sunt:

• a fost reparat sistemul inteligent de managementul traficului;
• achiziția a 400 de autobuze Euro 6 Otokar care sunt în curs de livrare;
• s-au amenajat benzi unice pentru tramvaiele 21, 1, 10, insuficient însă la scara orașului;
• s-au finalizat lucrările la Pasajul de la Piața Sudului, un proiect esențial pentru fluidizarea traficului în zonă;
• s-au dat 30.000 de vouchere de 500 lei pentru achiziția de biciclete, însă în absența pistelor pentru biciclete măsura este discutabilă. Orașul are acum doar 10 km de piste pentru biciclete:
• Primăria a demarat în 2018 procedurile pentru realizarea a 4 (patru) trasee, însumând 48,25 km de piste de bicicliști. Valoarea totală a proiectului este de 44.499.000 lei, banii venind de la Ministerul Mediului. Primăria a demarat lucrările doar la primul traseu, Piața Victoriei- Bd. Aviatorilor- Bd. Beijing- stradă Nicolae Caranfil- Șos. Pipera- stradă Alexandru Șerbănescu- Bd. Aerogării- DN1- Piața Presei Libere- Șos. Kiseleff- Bd. Constantin Prezan, însă acestea nu au fost finalizate.
• tariful la parcare pentru zona centrală a crescut până la 10 lei/oră, însă măsura a fost aplicată prost, se permite în continuare parcarea pe trotuar și pe prima bandă, ceea ce nu a redus traficul în zona centrală;
• în 2018, până în luna septembrie, Poliția Locală a efectuat peste 500 de controale pe șantiere și au aplicat 391 de sancțiuni în valoare totală de peste 720.000 de lei;
• au început lucrările de lărgire a străzii Fabrică de Glucoză;
• municipalitatea mai are în plan achiziția a 100 de troleibuze, 100 de tramvaie și 130 de autobuze hibrid, însă licitațiile încă nu au fost lansate, dar au fost parcurși o parte din pașii birocratici;
• sunt în lucru studiile de fezabilitate pentru Pasajele Doamna Ghica, Andronache, trei proiecte esențiale pentru fluidizarea traficului;
• demararea unui program pentru acordarea a 5.000 de eco-vouchere cu o valoare nominală de 9.000 lei/eco-voucher în vederea achiziționării exclusive de autoturisme noi EURO 6, non-diesel, mijloace de locomoție noi ”prietenoase cu mediul”, non-diesel, hibride sau electrice, obiecte electrocasnice și electronice noi cu clasa energetică superioară, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat.
• proiectul pentru ridicarea mașinilor parcate neregulamentar pe carosabil este în dezbatere publică.
• s-a demarat procedura de expropriere pentru Parcul Verdi;
• s-au creat câteva linii de transport în comun pentru cei care locuiesc în Ilfov;

Totuși raportat la ce trebuie făcut, măsurile sunt insuficiente, fapt confirmat de depășirile zilnice în ceea ce privește poluarea cu praf.

Într-un comunicat de presă transmis la finalul anului trecut, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că nu pot rezolva singuri problema.

”Nu putem vorbi de o îmbunătățire reală a traficului bucureștean, cu efecte imediate asupra calității aerului, fără contribuția Ministerului Transporturilor privind demararea și finalizarea rutelor ocolitoare ale capitalei, respectiv Centură Bucureștiului și Autostrada de Sud, darea în folosință a Magistralei 5 de metrou, ruta Valea Ialomiței – Eroilor 2 precum și demararea și finalizarea Magistralei 6, ruta 1 Mai – Otopeni. Referitor la spațiul verde public din Capitală, acesta este gestionat deopotrivă de Primăria Capitalei dar și de cele 6 Sectoare ale Capitalei, iar modalitatea prin care se poate acționa asupra calității aerului este aceea de a conservă, ameliora și extinde spațiile verzi, acțiuni ce intră în responsabilitatea tuturor administratorilor domeniului public al Municipiului București”, se arată în comunicatul Primăriei Capitalei.

România a fost dată în judecată de Comisia Europeană pentru poluarea cu PM10

Reamintim că anul trecut Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru poluarea cu PM10, probleme fiind în principal în regiunea București, unde valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil țării, iar în 2016 acestea au fost depășite pentru o perioadă de 38 de zile. În cazul unei condamnări, ni se poate aplica o sancțiune sancțiune compusă dintr-o sumă forfetara plus penalități pentru fiecare zi de întârziere a măsurilor. În 2014, de exemplu, suma forfetară era de 1,8 milioane de euro, la care se adăugau penalități între 2.165 euro si 130.000 euro pe fiecare zi de întârziere.

Efectele poluării

23.000 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare – cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare sau boală pulmonară obstructivă cronică, iar poluarea aerului omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere, arată raportul „Clasamentul eficienței împotriva poluării. Focus pe cele mai mari 10 orașe din România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate. Bucureștiul este cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume, arată raportul ORS.

Citește aici tot raportul.