O istorie a zăpezii de Crăciun în câteva orașe mari din România
Avem zile de Crăciun tot mai călduroase, pot fi și peste 15 grade C în țară, dar tot ne putem aștepta la viscole și ninsori abundente în anii următori și nu ne îndreptăm spre vremuri în care să purtăm tricou în România pe 25 decembrie. O analiză cu grafice, semnată de fizicianul Bogdan Antonescu pe InfoClima.ro, arată cum a evoluat zăpada de Crăciun în câteva orașe din țară.
Pentru mulți dintre noi, ninsoarea din zilele de Crăciun definește sărbătorile de iarnă. Dar avem din ce în ce mai puține ninsori comparativ cu deceniile anterioare — nu doar în ziua de Crăciun, dar în general, în timpul iernii. Ce arată datele pe termen lung despre stratul de zăpadă din ziua de Crăciun?
La București grosimea stratului de zăpadă nu a depășit 20 cm în ultimii 10 ani. Iar din acești 10 ani, doar jumătate au fost cu zăpadă — o schimbare majoră, comparativ cu deceniile anterioare. O schimbare asemănătoare se poate observa și pentru Timișoara. La Iași și Cluj se observă o creștere în ultimul deceniu, de Crăciun, cu un strat mic de zăpadă.
Știm clar că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială (1850-1900), iar asta poate însemna ierni mai blânde, cu temperaturii de Crăciun mai ridicate în prezent și cu schimbări în distribuția precipitațiilor, comparativ cu deceniile anterioare.
Astfel, în loc să avem un strat consistent de zăpadă și frig — așa cum eram obișnuiți —, avem o vreme mai călduroasă și fără zăpadă sau chiar cu ploi în timpul sărbătorilor.
Tendința pentru următoarele decenii este către ierni din ce în ce mai blânde.
Dar asta nu înseamnă că nu vom mai avea fenomene extreme în timpul iernii — ninsori abundente, viscole — în toate regiunile României, nu doar în cele montane. Există studii care leagă schimbările climatice de modificările curentului jet și ale vortexului polar cu o influență directă asupra fenomenelor extreme din timpul iernii.
INTERVIURILE HotNews.ro