Drumul european al Georgiei

La treizeci de ani de la declararea celei de a doua independențe, și la treisprezece ani distanță de la războiul ruso – georgian de cinci zile^[1] purtat pentru controlul teritoriului separatist Osetia de Sud, Georgia a devenit un stat ferm angrenat pe calea unui proces de asociere cât mai apropiat de Uniunea Europeană. La rândul său Bruxelles ul a lansat o ofertă concretă vecinilor săi din est, ofertă la care aceștia aveau să răspundă diferit[2].

Emergența Politicii Europene de Vecinătate și a Parteneriatului Estic

Politica Europeană de Vecinătate (PEV) apărută formal în 2004 s-a născut ca un instrument concret prin care Bruxelles a încercat să își proiecteze interesele normative – promovarea păcii și a securității, a drepturilor omului, statului de drept și interesele strategice – protejarea intereselor comerciale, gestionarea migrației sau securitatea energetică în vecinătatea sudică și estică[3]. Statele vizate de această inițiativă urmau să îndeplinească o serie de reforme în domenii precum consolidarea democrației, statul de drept, economia de piață sau drepturile omului în schimbul primirii unor recompense precum ajutor financiar, posibilitatea de a vinde produsele proprii pe piața europeană în cadrul unei zone de liber schimb sau acordarea unui regim de liberalizare a vizelor. Cu toate acestea, lipsea promisiunea unei viitoare integrări europene. Mai mult, în anul 2009 dimensiunea estică a PEV a fost consolidată prin lansarea inițiativei polono – suedeze numită Parteneriatul Estic adresat Armeniei, Azerbaidjanului, Belarus, Georgiei, Republicii Moldova si Ucrainei[4]. Această inițiativă urmează logica PEV, dar oferă recompense mult mai puternice cum ar fi posibilitatea semnării unui Acord de Asociere si integrarea într-o zonă de liber schimb aprofundată si cuprinzătoare cu UE (ZLSAC)[5], un proces de liberalizare a vizelor, ajutor mai consistent pentru IMM și societatea civilă.

Evenimentele din ultimii zece ani (evenimentele din estul Ucrainei, deciziile individuale ale membrilor PaE, alte crize internaționale precum migrația de la periferia sudică a UE) au determinat Uniunea Europeană să își schimbe abordarea inscripționată în PEV/PaE, iar acest lucru se poate observa atât lecturând documentele oficiale ale Bruxellesului, dar și urmărind acțiunile UE de la fața locului. Așadar, de la ambiția de a transforma[6] vecinătatea estică (și sudică), Bruxelles ul avea să vorbească despre stabilizarea acestei zone, așa cum este specificat în varianta revizuită a PEV din 2015[7]. Această abordare este mult mai pragmatică și se concentrează pe consolidarea instituțională din statele în cauză prin implementarea unor reforme în domenii precum democrație, stat de drept, economie de piață, drepturile omului sau domenii ca politicile de mediu și digitalizare.

Privind în continuare liniile de acțiune dedicate orizontului post 2020, respectiv agenda ”20 de livrabile pentru 2020” Bruxelles vorbește despre îmbunătățirea rezilienței statelor PaE: 1) împreună pentru economii reziliente, sustenabile și integrate, 2) împreună pentru instituții responsabile, stat de drept și securitate, 3) împreună către reziliență de mediu și climatică, 4) împreună pentru reziliență și transformare digitală, 5) împreună pentru societăți reziliente, echitabile și inclusive[8].

Georgia și opțiunea europeană

Sursă: History of War, disponinibil la https://www.historyanswers.co.uk/history-of-war/the-1991-south-ossetian-war/

Din cadrul grupului de state membre ale Parteneriatului Estic, Georgia se distinge ca fiind țara care a păstrat cursul european și încearcă să implementeze reformele cerute în acordurile semnate cu Uniunea Europeană. Țara face parte dintr-o regiune de o importanță strategică deosebită pentru Europa, deci inclusiv pentru România, fiind zonă de tranzit între Europa si Asia si fiind legată de mai multe proiecte economice, în special din domeniul energiei. Dintre acestea putem aminti TRACECA (Transport Corridor Europe Caucasus Asia), proiect destinat transportului, INNOGATE (Interstate Oil and Gas Transport), oleoductul Baku – Tbilisi – Ceyhan sau (BTC) sau gazoductul South Caucasus Gas Pipeline (SCP), ultimele două extrem de importante pentru securitatea energetică a Uniunii Europene[9].

Pentru a înțelege politica externă a Georgiei este nevoiă să aruncăm o scurtă privire asupra paradigmelor ce domină peisajul politic intern, jocul strategic al elitelor politice și gradul de permisivitate al unor idei noi în peisajul politic intern.

Scurtă evoluție istorică

La scurt timp după declararea independenței în anul 1918 Georgia, pentru a scăpa de sub influența viitoarei URSS, încearcă să se integreze în comunitatea internațională aplicând pentru Liga Națiunilor^[10], însă fără succes. Totodată, la mică distanță după obținerea celei de a doua independențe în aprilie 1991, Georgia este primul stat din Caucazul de Sud care devine membru al Consiliului Europei^[11].

Anii 1990 pot fi considerați o perioadă neagră pentru statul din Caucazul de Sud fiind marcați de conflicte cu cele două teritorii separatiste Abkhazia și Osetia de Sud, o lovitură de stat împotriva primului președinte, o împărțire a puterii între centru și guvernatori locali, instituții slabe, economie subterană și chiar incapacitatea statului de a-și exercita monopolul legitim asupra violenței^[12]. Procesul de stabilizare și modernizarea al Georgiei a început sub președinția lui Mikheil Saakashvili (2004 – 2013). Acesta se definea ca fiind un ”state builder” propunându-și două obiective concrete: reintegrarea teritoriilor separatiste Osetia de Sud, Abkhazia și Adjaria[13] și integrarea Georgiei în NATO și Uniunea Europeană[14]. Saakashvili a fost cel care a dat tonul unor valuri de proteste pașnice la adresa regimului Shevarnadze – un regim hibrid cu instituții slabe dar care a permis și anumite reforme democratice și în consecință abordarea unor idei noi – , cunoscute sub numele de ”revoluția trandafirilor” din 2003. Evenimentul în sine a avut un impact crucial și pe plan extern. În opinia experților acesta pare a fi evenimentul care a determinat Bruxelles să includă Caucazul de Sud în Politica Europeană de Vecinătate[15]. Tensiunile cu teritoriile separatiste aveau să se reaprindă în 2008 când Georgia a trecut prin așa zisul ”război de 5 zile” pierzând de facto Abkhazia și Osetia de Sud[16]. Erodat de evenimentele din august 2008, dar și de chestiuni interne partidul constituit de Saakahsvili – Mișcarea Națională Unită – va pierde în anul 2012 alegerile parlamentare în favoarea coaliției Visul Georgian, care domină peisajul politic până în prezent. Trebuie menționat că, în ciuda tranziției de putere factorii decizionali de la Tbilisi rămân fideli parcursului european al Georgiei, putându-se chiar vorbi de mai mult pragmatism în gestionarea relațiilor cu anumiți actori internaționali.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Drumul european al Georgiei

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”