Încercare de lovitură de stat la Chișinău? Nici măcar nu mai privim cu atenție și îngrijorare

Celebrul privesc cu atenție și îngrijorare al domnului președinte nu a venit încă. Poate este ușor întârziat, cam ca aplauzele de la întâlnirea liderilor europeni cu Zelenski, iar în câteva zile, după ce partidul Șor mai organizează un „protest” la Chișinău, va veni.

Ni se va spune ca de obicei că România este pregătită pentru orice scenariu la Chișinău. Bucureștiul știe ce face, nu trebuie deranjat cu poziționări publice, analizele sunt făcute de cei mai buni dintre cei mai buni. Fie că vorbim de sprijin pentru reformele din Moldova, extinderea războiului dus de Rusia în Ucraina sau chiar de pregătirea pentru scenarii violente prin care se încearcă răsturnarea guvernului pro-european, așa cum explica ieri Maia Sandu, totul este în instrucțiunile primite de Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă sau Marcel Ciolacu. Trebuie doar să citească și să decidă răspunsul Bucureștiului, unul perfect în orice scenariu.

Declarațiile de ieri ale Maiei Sandu privind o încercare a Federației Ruse de a destabiliza situația de securitate și a răsturna guvernarea pro-europeană sunt privite în România mai degrabă cu dezinteres. Și/sau cu câteva râsete pe fundal. Obișnuiți cu atenția și îngrijorarea administrației prezidențiale, la pachet cu limbajul de lemn al Ministerului Afacerilor Externe, ne aflăm de data aceasta în ipostaza în care nici celebrele tweet-uri de 160 caractere n-au mai fost publicate.

Sunt ceva mai bine de 24 de ore de când președinta Republicii Moldova a denunțat un pericolul rusesc iminent. Sigur, amenințarea Kremlinului este constantă, dar pe fondul informațiilor primite via Ucraina, Maia Sandu a ieșit într-o conferință de presă poate și ca un preventive strike, să anunțe public că este la curent și va acționa. Oricum ne-am poziționa în această chestiune, Maia Sandu este probabil politicianul din România și Republica Moldova care nu poate fi suspectat că nu are proprietatea termenilor și dezinformează. Ba din contră, a fost destul de directă de la preluarea mandatului și nici nu s-a fâstâcit pe model “altă întrebare”, fiind o prezență constantă în platouri tv și oferind interviuri cam pe orice subiect posibil la emisiuni pe bune și nu regizate cu ajutorul subvențiilor publice pe model românesc.

Ceea ce denunță Maia Sandu este o încercare de răsturnare a guvernării pro-europene, cu ajutorul oligarhilor fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc și diverse grupări criminale. Ceea ce nu pare deloc neplauzibil, pericolul este constant, iar guvernarea pro-europeană a rezistat șantajelor de până acum. Efectele propagandei pro Kremlin în societatea din Moldova se văd în continuare, exacerbate de sărăcie și nostalgiile altor vremuri, iar capacitatea oligarhilor de a duce laolaltă grupări dubioase, diversioniști și amețiți tulburați bine de propaganda Kremlinului nu este de neglijat.

Și totuși, în România, celebrul privesc cu atenție și îngrijorare al domnului președinte nu a venit încă. Poate este ușor întârziat, cam ca aplauzele de la întâlnirea liderilor europene cu Zelenski, iar în câteva zile, după ce partidul Șor mai organizează un „protest” la Chișinău, va veni. De la MAE nu se aude nimic, iar cel care a prins de veste că ar trebui să reacționeze a fost nimeni altul decât Marcel Ciolacu, șeful PSD. Și nu oricum, ci printr-un privesc cu atenție și îngrijorare pe Twitter, mai așa, pe ascuns, să nu zică familia politică a social democraților sau vreun partener european că nu s-a poziționat de partea bună a baricadei.

Lăsarea reacției doar la Marcel Ciolacu și/sau Partidul Social Democrat e ușor amuzantă pentru un București care cât e ziua de lungă se laudă cu suportul pentru Moldova.

Social-democrații români, cu relații bine cimentate cu oligarhul fugar Plahotniuc, unul din cei doi oligarhi indicați cu nume și prenume de Maia Sandu că vor să răstoarne guvernarea pro-europeană, au cultivat în ultimii ani o relație și cu Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului și noul pariu al Kremlinului. Scriam într-un raport recent la CRPE, Aventurile Ion Ceban în România, despre zecile de întâlniri ale primarului pro-rus cu lideri politici ai PSD, PNL și chiar USR din 2022. Tot PSD are o relație excelentă cu rămășițele Partidului Democrat din Moldova, cândva partidul forte de la Chișinău, al lui Plahotniuc.

Alte reacții n-au prea fost. Instituțional nimic, deși ne-am fi așteptat măcar la un tweet între două pauze ale președintelui. Fostul ministru al apărarii, Vasile Dîncu, spune că e amenințare, da de fapt nu prea e, MAE încă analizează. Cel mai probabil ni se va explica, ca de fiecare dată, că știm ce facem, nu ne deranjați, este secret, dar facem bine. Veșnica placa românească în care transparența nu e pentru oricine, dar să stăm potol, România este pregătită pentru orice scenariu în Republica Moldova și va acționa.

Revenind la lucruri mai pământene, dincolo de niște acțiuni de bun simț ale guvernării de la București cu impact pozitiv în Moldova, în special în ultimii doi ani, adevărul trist e că suntem mai degrabă dezinteresați de ce reforme se întâmplă în Moldova atâta vreme cât cei care conduc acolo sunt ai noștri. A fost Plahotniuc al nostru? Așa a fost perceput, n-a mai contat că Moldova s-a scufundat într-o mocirlă cu efecte până în prezent. Încercăm să-l facem pe Ceban să fie al nostru? Ce mai contează că omul își face partid cu finanțări dubioase via Kremlin și e principalul contestatar al guvernării pro-europene.

Însă marea neclaritate pe axa București-Chișinău rămâne oligarhul fugar Plahotniuc și cel mai probabil un motiv pentru lipsa de reacție. Asumarea prostiei cu suportul necondiționat acordat lui Plahotniuc n-a fost niciodată pe agenda MAE sau serviciilor noastre. Primit cu onoruri pe vremuri la București, cu covorul roșu unde Maia Sandu avea ușa închisă, Plahotniuc este din nou indicat că are planuri neortodoxe. Este unul din cei patru subliniați de Sorin Ioniță într-un alt articol pe Contributors că fac jocurile Moscovei. Al patrulea și cu coroniță, pe lângă celebrii fugari Șor și Platon, fiind Ceban, cel cu care s-au văzut liderii politici români de cel puțin 30 ori în 2022.Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro