E necesară o nouă arhitectură a sistemului energetic național!

Sistemul energetic este compus din partea de producție și transport de energie electrică dar în special de partea de producție și transport de energie termică. La acestea adăugăm și partea de extracție și transport de gaze și partea de producție de produse petroliere. Pe acestea din urmă nu le tratez în acest articol deoarece la acestea decarbonificare este greu de realizat și este scumpă. (Și nu vreau să scriu despre utopiile amestecului de H2 cu CH4.)

Ceea ce s-a întâmplat cu sistemul electro-energetic ucrainian, trebuie să ne dea de gândit! Sistemul lor este construit cam pe aceleași reguli ca și cu cel românesc. S-a demonstrat că există puncte critice ale infrastructurii care au fost atacate de armata rusă pentru a întrerupe alimentarea cu energie electrică. Trebuie să analizăm vulnerabilitățile sistemului nostru național, mai ales dupa ultimile amenințări venite de la Moscova. (vezi aici, aici și aici)

Sistemul electro-energetic ucrainian a fost gândit în epoca sovietică și s-a bazat pe construcția de capacități de producție mari (nuclear, gaz, cărbune și hidro) amplasate la distanțe mari de consumatori și pe linii de transport apte de a transfera energia. Cam la fel arată și sistemul electro-energetic românesc: concentrația mare de capacități de producție în sudul României (în special în Dobrogea) cu linii de transport spre zonele sărace energetic: Moldova și Transilvania.

Un rezumat al unui articol scris acum doi ani:

Necesarul de energie este dat de geografie: în nord este nevoie de mai multa energie și în sud de mai puțina din cauza diferențelor de temperatură
Capacitățile de producție sunt amplasate în funcție de resurse (avem zone cu potențial mare hidrografic, cu potențial mare fotovoltaic, cu potențial mare eolian, lângă resurse de cărbune sau gaze)
Nevoile de consum sunt diferite, având zone industrializate și zone fără industrie
Stilul de viață este diferit în zonele urbane și în zonele rurale, stilul de viață este diferit în judetele din est față de cele din vest sau în cele din sud fata de cele din nord.

De aici rezultă că unele regiuni au un excedent energetic și altele sunt în sărăcie energetică. Reiau tabelul publicat acum două luni din care observăm clivajul energetic dintre regiunile din sud față de cele din nord și lipsa de capacități securitare în județele din estul României.

Ar trebui să ne uităm cu atenție pe harta sistemului de transport Transelectrica pentru a vedea punctele critice ale infrastructurii:

Cred că este clar că principalele puncte critice sunt cele unde energia produsă în Dobrogea este transferată peste Dunăre. Apoi sunt cele care fac legătura cu vecinii de la care importăm când suntem în deficit de producție. Și nu în ultimul rând liniile care leagă nordul sărac cu sudul bogat, adică cele câteva linii ce trec Carpații și liniile spre Modova.

Daca eu aș fi un strateg rus este deajuns să elimin câțiva stâlpi ai Transelectrica pentru a doborâ tot sistemul electro-energetic național. (Nu va impacientați, atât timp cât bănuim ca în zona de decizie românească există factori de influență ai Federației Ruse, este imposibil ca adevarații strategi ruși să nu se fi gîndit la așa ceva)

Știm că UE își doreste cu orice preț decarbonarea producției de energie. Ai noștrii decidenți visează cai verzi pe regenerabile (eoliene și solare) transformați în ceea ce ei nu pricep, adică în hidrogen, deoarece nu știu nici măcar unde să se uite când stăm de vorbă despre reducerea emisiilor de CO2. Am scris de multe ori: energia termică este în proporția cea mai mare din mixul energetic primar național (35%), știm că energia termică este asigurată cam 50% din lemne de foc, 30% din arderea de gaz în centrale individuale și doar 20% din SACET-uri.

De ce nu ne ocupăm de această problemă pentru a avea rezultate maxime cu bani puțini? Este vreo problemă ca să eliminam arderea lemnelor sau gazului în centralele individuale?

În România mai avem 20 de SACET-uri funcționale (sisteme de alimentare centralizată cu agent termic), în câteva aglomerări urbane, care acoperă aproximativ 18% din gospodarii. Acum 20 de ani existau peste 100. Dacă sistemele de transport de agent termic nu mai există, sigur vechile trasee există și pot fi refolosite.CITESTE INTREGUL ARTICOL SI COMENTEAZA PE cONTRIBUTORS.RO

E necesară o nouă arhitectură a sistemului energetic național!

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”