De la SAPE la Tarnița

De mult vroiam să scriu despre SAPE, adică despre acea companie a statului, care se află sub Ministerul Energiei și care canibalizează o parte din misiunea acestuia. Numele ei complet este Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie SA. Acum cațiva ani scriam că nici site-ul nu le funcționa, nu puteai afla prea multe informații, dar acum găsim (surprinzator !) informatii satisfăcătoare.

M-am hotarât să scriu din doua motive: guvernul face tumbe să scoată bani la buget și apariția știrii că se reia proiectul hidrocentralei cu pompaj de la Tarnița, unde numita SAPE aste acționar cu 99,36%.

În primul rând mă intrigă de ce GuvRo vrea să își mărească veniturile prin marirea taxelor, impozitelor și accizelor și nu prin scăderea cheltuielilor și prin demufarea unor grupuri de la bugetele diferitelor instituții de stat.

Dar discutăm de SAPE! S-a inființat în 2014, adică pe vremea lui Ponta. Până în 2018 a avut consiliu de administrație, din 2018 (neagra perioadă Dragnea) are consiliu de supraveghere. Dacă în 2018 erau cinci administratori, astăzi sunt 7 supraveghetori. Nici unul nu are studii legate de energie si probabil toti sunt sinecuri ale defunctului ALDE. În 2018 avea patru obiecte de activitate, din 2020 mult mai multe, iar pe cele care atrag atentia sunt co bold:

• CAEN 351 – Producția, transportul și distribuția energiei electrice. (b) Obiectul principal de activitate:

• CAEN 3511 – Producția de energie electrică. (2) Societatea poate desfăşura şi următoarele activităţi secundare:

• CAEN 6420 – Activităţi ale holdingurilor;

• CAEN 3514 – Comercializare de energie electrică;

• CAEN 6430 – Fonduri mutuale și alte entități financiare similare;

• CAEN 4646 – Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice;

• CAEN 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate;

• CAEN 4774 – Comerț cu amănuntul al articolelor medicale și ortopedice, în magazine specializate;

• CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software-ului;

• CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicații;

• CAEN 4791 – Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet;

• CAEN 4690 – Comerț cu ridicata nespecializat;

• CAEN 4675 – Comert cu ridicata al produselor chimice;

• CAEN 4671 – Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoşi și al produselor derivate;

• CAEN 4612 – Intermedieri în comerțul cu combustibili, minereuri, metale și produse chimice pentru industrie;

• CAEN 7022 – Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management

Asta ne face să ne amintim de un mare scandal din pandemie: 90 de milioane de măști neconforme rămase, importate din Vietnam afacere la care SAPE a pierdut atunci 200.000.000 lei. La suma asta adăugăm transportul de 5,3 milioane dolari. Dar pierderea a fost lunară timp de doi ani, deoarece depozitarea a mai costat (adică s-au pierdut) încă două milioane de euro. Apoi au fost donate Departamentului Situații de Urgență, care s-a măndrit că poartă măști model TutanKhamon.

Au trecut trei ani și nimeni (ăn afară de presă) nu întreabă nimic, șefimea de acolo luând salarii babane în continuare. Legenda urbană spune ca SAPE are același director de la înființare. Este un personaj controversat despre care presa a scris tone de pixeli, dar căruia statul roman i-a acordat încrederea să îl reprezinte în 25 de funcții publice, concomitent sau pe rănd. Dupa Banca Națională, cele mai importante companii romănești au beneficiat de serviciile sale. Numai la o scurtă căutare pe internet am găsit Nuclearelectrica, Rompetrol, Depogaz, Oltchim, Hidroelectrica, CFR. Se pare că omul acesta are atătea calități, încât merită să încaseze peste un million de lei anual de la statul român. Pe 1 august 2023 i s-a terminat mandatul. Sa vedem cine îl sprijină încă o dată pentru a mai ocupa pentru încă patru ani acest minunat post sau dacă o sa fie luat la întrebări de instituțiile competente. Normal ar trebui ca decidenții să se întrebe câți bani aduce la buget SAPE și dacă are existența sa are vreun rost, cunoscând canibalizarea cu Direcția de Administrare a Participațiunilor Statului din Energie.

Dar să ne uităm și pe site-ul Ministerului de Finanțe la cum a terminat SAPE anul 2023:

Ce înțelegem noi de aici?

În primul rând cei 72 de angajați, la care cred că trebuie să adăugăm cei 7 membrii ai Consiliului de Supraveghere, au cheltuit 60.276.311 lei. Banii au venit din fel de fel de activități din statut, adică 627.337 lei, la care se adaugă dividentele pe care le-a încasat SAPE în calitate de acționar (vezi aici companiile), adică banii țării, care înseamnă 83.694.420 lei, în total încasând 84.321.757 lei.

Logica economică spune că dacă ai produs 627.337 lei, atât trebuie să cheltuiești, că restul nu sunt banii tăi „și nici Sfântul Duh nu ți i-a bagat în desagă”. Dar directorii și supraveghetorii, pentru buna funcționare a companiei au cheltuit de aproape 10 ori mai mult: 60.276.311 lei. Nu știm exact unde s-au dus acești bani și tocmai din acest motiv tragem semnalul de alarmă, gândindu-ne că acești bani trebuie să fie luați din taxele și impozitele mediului privat și cetățenilor pentru a alimenta bugetul țării. (Poate că s-au dus și în BVB pentru cumpărarea de pachete infime la diversele companii tranzacționate. Care este sensul unui joc la bursă a unei companii de stat la care statul este ori acționar majoritar ori acționar semnificativ?)

SAPE gestionează multe companii. Conform site-ului Ministerului Energiei, acestea sunt:

Înțelegem acționariatul de la primele 5 companii. Să ne ocupăm de celelalte:

Indra Soluciones Tecnologias de la Informacion România este o companie mică, cu 25 de salariați, de unde probabil SAPE a încasat aproape jumătate din profit, adică 900.000 lei. De acționariatul din BRM (Bursa Româna de Mărfuri) nu are rost sa vorbim ca e nesemnificativ.

Hidro Tarnița SA, conform Ministerului de Finanțe nu a mai depus documente contabile din 2017, adică a fost în procedură de insolvență. La un moment dat, presa a scris că se dizolvă. Tot presa a mai spus că foștii angajați de la Hidro Tarnița SA au dat compania în judecată deoarece nu și-au luat salariile. Nu știm nimic oficial, dar avem curiozități: cine s-a ocupat de insolvență și cine a condus aceasta companie de a ajuns în insolvență?

Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român S.A. este o alta poveste cu cantec, careia i-ar trebui dedicat un articol separat. Cu 4 angajati a avut un profit (minuscul) de putin peste 200.000 lei. Avand 20% din actiuni, probabil sa fi incasat dividente de 40.000 lei.

Și ultima pe listă este Titan Power SA. SAPE cu 67,3% și Electrocentrale Grup cu 32,7% (a nu se confunda cu Elcen), dețin împreună Titan Power SA. Statul a hotărât ca în 2020 să împroprietărească Titan Power cu 140.000.000 lei pentru o viitoare termocentrală de dimensiuni mici. Timp de aproape doi ani nu s-a întâmplat nimic. Azi, terenul fostei mici centrale din estul Bucureștiului, unde ar trebui să se construiască noua termocentrală, a fost închiriat și pe care s-au amplasat câteva cazane de apă caldă, organizate într-o centrală termică medie, care alimentează cu agent termic zona adiacentă (între Bulevardul Basarabiei și Șoseaua Pantelimon). –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro