România cade mereu pradă politicilor economice pro-ciclice. Tabloul macroeconomic al anului 2024

Ultimele evoluții ale economiei în 2023 setează și tendința pentru 2024. Prognozele privind creșterea economică a României în 2024 sunt între 2,5% și 3,4%, Guvernul României având cele mai optimiste așteptări. Ne aflăm în fața unui super an electoral, cu patru rânduri de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Fiecare dintre aceste runde electorale are potențialul de afecta stabilitatea economică în cazul în care promisiunile populiste vor prevala asupra logicii economice.

România se pare că nu a învățat prea mult din crizele precedente, politicile economice pro-ciclice fiind cele care poziționează țara noastră într-o situație dificilă.

Cheltuielile bugetare în 2024 vor fi cu cca. 48 de miliarde de lei mai ridicate decât cele din 2023, conform Ministerului Finanțelor. În cel mai optimist scenariu, veniturile cresc cu 47 de miliarde de lei față de anul acesta. Însă este clar că România are slabe șanse a atinge ținta de 3%, conform tratatului de la Maastricht.

Potrivit criteriilor Tratatului de la Maastricht pentru aderarea la zona Euro deficitul bugetar nu ar trebui să depășească 3% din produsul intern brut (PIB) iar datoria publică generală să nu depășească 60% din PIB.

România a fost în 2023 singura țară din UE în procedură de deficit excesiv, iar în 2024 situația ar putea fi și mai dificilă. România a încheiat 2023 cu un deficit de peste 5% din PIB, cu mult peste ținta asumată de 4,4%. De notat că România se afla, de altfel, încă din 2020 în procedură de deficit excesiv.

Este dificil de anticipat o cifră pentru anul 2024, însă cu certitudine traiectoria României va fi una sinuoasă: de la aproape 10% în 2020, la 6,7% în 2021 și 5,7% în 2022, de cca. 5-5,5% în 2023 și, posibil, o recădere spre 6% în 2024.

În termeni absoluți, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,97% din PIB după primele 10 luni ale anului în curs, respectiv la 62,81 miliarde de lei, față de un deficit de 47,12 miliarde lei (3,34% din PIB) aferent primelor 10 luni din 2022. Adică o creștere reală de aproape 50%, într-un singur an.

România a eșuat în permanență a urma politici fiscale disciplinate, factorii de decizie căzând constant în capcana menținerii cheltuielilor publice la un nivel înalt. În perioadele de creștere economică am asistat la majorarea cheltuielilor publice, urmate apoi de majorarea taxelor și impozitelor pentru echilibrarea bugetului.

Exemplul cel mai sugestiv este cel al anului 2008, creșterea economică a fost una record, de 8,5%, în timp ce deficitul bugetar a înregistrat tot o valoare record, de 5,1%. În 2009, România a ignorat semnele crizei financiare care se manifesta în UE și în America de Nord și a intrat în această criză nepregătită și mai târziu decât alte țări. Lipsa de disciplină și de viziune cu privire la implementarea de măsuri economice anti ciclice au făcut ca România să înregistreze o scădere economică abruptă, de 7,1%.

Efectele crizei nu au fost atenuate prin măsuri preventive și, nici măcar după intrarea în criză, nu au fost întreprinse măsuri corective reale, cu excepția măsurilor de reducere a cheltuielilor publice. Însă aceste măsuri nu au fost omogene în întregul sector al cheltuielilor publice. Lipsa echilibrului și politicile fiscale și bugetare prociclice au constituit factori agravanți. Efectele sociale au fost devastatoare, mai ales după tăierea salariilor din sectorul public cu 25% și majorarea cotei de tva la 24%. Astfel, România s-a aflat în situația de a apela la instituțiile financiare pentru stabilizarea finanțelor.

Ca urmare a crizei financiare declanșată în 2008, România a semnat un acord cu Fondul Monetar Internațional, finalizat în 2013. În 2014 si 2015 deficitele bugetare au fost ținute sub control. În anul 2015 România a fost cel mai aproape de o politică fiscala anticiclică: PIB-ul s-a majorat cu 4%, iar deficitul bugetar a fost de doar 0.6%. Însă, în perioada 2016 – 2018 România a pierdut o mare ocazie de a avea un politică fiscală anticiclică. Astfel, între 2016 si 2018 deficitul bugetar a crescut spre 3%, în condițiile in care PIB-ul s-a majorat în fiecare an cu rate cuprinse între 4.5% și 7.1%.

Dacă privim ultimii 17 ani, de când România a aderat la Uniunea Europeană, observăm că a existat disciplină fiscală doar atunci când țara noastră a avut un acord cu Fondul Monetar Internațional. Cum s-a renunțat la acel acord, deficitul bugetar a crescut către nivelul maxim prevăzut de legislația europeana (3% din PIB).

Privind la deficitul comercial, valoarea acestuia a rămas ridicată, de cca. 28 miliarde euro la nivelul primelor zece luni din 2023:

Deși valoarea deficitului comercial a scăzut cu mai mult de 18% în primele 10 luni ale anului trecut, acesta rămâne la o valoare ridicată. Conform proiecțiilor, România va înregistra o valoare de deficitului comercial de peste 33 miliarde euro în 2023. În pofida reducerii deficitului, România a rămas pe cea mai slabă poziție în regiune.

România a avut o performanță relativ redusă în ce privește ritmul de creștere al exporturilor (+2%). Valoarea este situată sub cele înregistrate de Slovacia (+7%), Ungaria (+5%), Cehia și Polonia (ambele cu +4%), dar mai bine comparativ cu reducerile semnificative din Croația (-5%) sau Bulgaria (-8%). România a păstrat un dezechilibru extern care rămâne îngrijorător, mai ales pe fondul diminuării semnificative a producției industriale (-5,1% după 9 luni), scădere accentuata în luna octombrie (-2,3% față de octombrie 2022).

Pericolele economice pentru 2024 pornesc de la deficitul excesiv, fiind potențate și de riscurile unui super an electoral. _ Citeste restul articolului pe Contributors.ro