HOTNEWS PODCASTS: „Caia și Bejan. Călătorii”. Episodul 2: Iran. Ce trebuie să știi dacă vrei să călătorești ca turist în țara ayatollahilor

​Iranul este acum un subiect fierbinte pe agenda internațională. Și asta din cauza conflictului cu SUA, a doborârii cu rachete a avionului de pasageri ucrainean sau a protestelor izbucnite în marile orașe după ce autoritățile au încercat să mușamalizeze incidentul. În aceste condiții, este probabil puțin mai greu zilele acestea să te gândești la Iran ca la o destinație turistică de top care a atras numai în 2019 aproape opt milioane de vizitatori din toată lumea. Cu siguranță însă că există foarte mulți oameni care vor călători în continuare în Iran. Turismul nu se va opri în această țară. Iar acești oameni se întreabă dacă Iranul este un loc sigur pentru călătorii și ce au de făcut acolo. În această ediție a podcastului „Caia și Bejan. Călătorii” vom încerca să răspundem la cât mai multe întrebări.

Poți asculta episodul 2 din Hotnews Podcasts: „Caia și Bejan. Călătorii” și pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts, Breaker,Radio Public.

Cât de sigur este Iranul pentru turism

Ce le-ai spune Ana-Maria românilor care se gândesc să plece în această primăvară sau în toamnă pentru două-trei săptămâni în Iran?

Ana Maria Caia: E greu să răspund la întrebarea asta, pentru că am niciun fel de calități de clarvăzătoare. Dar pentru mine Iranul a fost revelația turistică a ultimilor cinci ani. Deși mă mișc destul prin lume, Iranul a fost pur și o descoperire aparte.

Acum în termeni de siguranță și nesiguranță: sigur, putem să luăm statisticile care acum arată mai prost decât în urmă cu câteva luni, pentru că acum avem un avion cu multe victime. Iranul nu avea această problemă până acum, adică în sine era o țară sigură.

Sigur, o țară cu o poziționare politică dificilă, o țară care arunca cu amenințări împotriva altor țări și, la rândul lor, aceste țări răspundeau. Dar atentatele teroriste în Iran au fost foarte rare, și au fost îndreptate împotriva inamicilor politici, nu împotriva turiștilor.

Prin urmare, Iranul a fost o țară destul de sigură pentru turiști. Foarte rar chiar și la nivelul criminalității mici se întâmplă ceva: o hoție, o buzunăreală, nicidecum lucruri violente. Dacă ne bazăm pe cifre și facem o comparație între Iran și Egipt, de exemplu, o destinație populară printre români, unde au fost multe victime în rândul turiștilor în ultimii ani, Iranul nu mai pare atât de nesigur.

Iranienii, așa cum i-am văzut eu în călătoria mea de anul trecut, sunt foarte calzi, generoși, aplecați spre a te ajuta nu a te jupui. Chiar dacă evident ești mai bogat decât ei. Sentimentul acesta antioccidental, despre care avem impresia că e ceva atât de umflat…

Mulți cred probabil că toți iranienii urăsc occidentalii…

Sigur că, pe zidurile fostei ambasade a Statelor Unite din Teheran, acolo unde a fost luarea de ostatici la sfârșitul revoluției islamice, poți să citești „Moarte Americii”, poți să vezi graffiti amenințătoare. Dar lucrurile stau altfel la nivelul oamenilor obișnuiți cu care interacționezi. Chiar dacă unii au sentimente antiamericane sau antioccidentale, nu au sentimente „antiamericani” și „antioccidentali”.

Eu m-am simțit în siguranță în Iran, băgată în seamă, iubită de oamenii aceia care erau străini. De altfel și ghida noastră avusese înainte două grupuri mari de americani. Americanii călătoresc în Iran, spre deosebire de iranieni, care nu pot obține o viză pentru America nici în condiții întemeiate.

Ca român e ușor să-ți iei viza de Iran?

Da, evident. Noi suntem simpatici pentru ei: Nadia, Hagi, Ceaușescu. Nu avem nicio legătură cu povestea asta, Iran versus SUA, Iran- Marea Britanie sau Iran-Israel, Pentru ei, noi suntem turiști, turiștii sunt buni, sunt niște bani care vin în societatea iraniană destul de împovărată de sancțiuni economice care sărăcesc populația și, sigur, alimentează sentimentul anti-occidental.

Există acum proteste ale tinerilor din Iran. Am vorbit recent cu antropologul Alexandru Bălășescu, un român care a petrecut destul de mult timp în Iran pentru că a făcut acolo o cercetare pentru teza de doctorat, care mi-a spus că oamenii care sunt acum în stradă în Iran, sunt studenți, fac parte din clasa de mijloc oamenii în general cu studii superioare și foarte conectați la lumea din jur. Tu i-ai cunoscut pe acești oameni?

Aș spune că iranianul de rând are un nivel cultural ceva mai ridicat decât românul de rând și o să-mi asum această afirmație. Societatea urbană este evoluată. Au un număr mare de femei și bărbați care învață la universitate mai ales de femei. Au mulți studenți. Au preocupări de poezie. Aproape orice iranian poate să-ți recite din poeții clasici iranieni. Asta înseamnă civilizație, educație.

Chiar dacă o femeie din mediul urban poartă văl, ea nu poartă vălul ca pe o îmbrobodeală, ea îl poartă ca pe un accesoriu de modă. Mie mi-au făcut impresia, cel puțin în Teheran, în Shiraz, că există acest strat de oameni care au preocupări foarte sofisticate. Sigur, ne putem întreba de ce nu dau jos ayatollahul, pentru că este evident că distanța dintre acest popor și conducere este uriașă. Poate o explicație sunt cei 500 de mii de militari, alta ar fi numeroasele trupe speciale ale Iranului.

Atracțiile turistice din Iran

Satul Abyaneh, Iran

Ce poți să faci în Iran, care sunt atracțiile turistice ale țării?

Iranul este o țară cu un potențial turistic imens, numai Persepolis, unul din cele mai vechi orașe ale lumii unde se află cele mai bine păstrate situri antice, ar putea să atragă probabil anual peste zece milioane de turiști. Persepolis este mult mai spectaculos decât ce ne-a rămas nouă în Europa de la civilizația greco-romană.

Apoi, Teheranul este un oraș foarte interesant care pornește de la câmpie și ajunge la peste 1500 de metri altitudine, un oraș care urcă și culminează cu nordul Teheranului, foarte sofisticat, bogat, cu grădini care arată extraordinar. În timp ce în partea sudică a aceluiași oraș, găsești o lume tipic orientală, foarte aglomerată, cu bazaruri, oameni care îmbracă și se poartă mai tradițional.

Shiraz este o oază în deșert, un oraș al grădinilor și al trandafirilor și, în același timp, un oraș al poeților. Are un centru vechi și un bazar extraordinar de bine păstrate în care încă există această tradiție a povestitorilor și cântăreților de seară. E pur și simplu un privilegiu să vezi recitatorii din piețele mici din bazarul din Shiraz care spun miturile vechi ale Iranului. Avem palate, moschei, colorate, pictate, foarte instagramabile. Foarte fotogenice, în termenii noștri actuali.

Deșertul în Iran, un deșert foarte frumos și cu piatră și cu dune. Sunt niște resorturi în deșert cu un confort foarte ridicat, făcute ca niște caravanseraiuri. E o întreagă poveste să ajungi într-un astfel de loc și să vezi stelele pentru că gazdele au tot felul de telescoape și instrumente cu care poți să vezi constelațiile pentru că acolo cerul este tot timpul senin.

Bucătăria iraniană este fantastică. Au tipuri de bucătării înscrise în patrimoniul UNESCO și merită să fie acolo, pentru că sunt fantastice. Reprezintă un echilibru între Orientul îndepărtat, indian, și între Orientul mai apropiat de noi, mai previzibil, mai plicticos. Iar Persia este undeva la mijloc.

Mai sunt zoroastrienii. Yazd este un oraș din deșert, făcut din argilă și piatră, de o rară frumusețe, zici că ești în Războiul Stelelor, acolo ești la marginea lumii, a Universului. Și poți să înțelegi și să vezi cultura zoroastriană, adică cea mai veche formă de monoteism din lume. De altfel, tradițiile iraniene sunt de inspirație zoroastriană, inclusiv Anul Nou. Toate se trag de acolo. Poți înțelege de unde venim și noi, creștinii, de unde vin și ei, musulmanii șiiți. De unde a pornit această idee a unicului Dumnezeu.

Cum trebuie să te îmbraci, ca femeie, când călătorești în Iran

Cum te-ai îmbrăcat în Iran?Eu știu că în această țară îmbrăcămintea este codificată prin lege, există niște interdicții și niște obligații.

Ana Maria: Sincer, eu m-am îmbrăcat foarte brambura în Iran, pentru că am luat lucrurile cum sunt ele pe hârtie: capul acoperit, corpul integral acoperit, fără sandale, ojă colorată și așa mai departe. Dar după ce stai la coadă după zece instagramerițe locale în Moscheea Roz să faci o poză cu lumina colorată care intră prin vitralii, te mai relaxezi.

Vezi că ele au o eșarfă elegantă bine plasată în vârful capului, dar nu strânsă în jurul gâtului ca un batic, vezi că poartă blugi skinny și o haină vaporoasă peste, vezi că au ojă și sandale, vezi că se cocoață pe toate zidurile moscheei și nimeni nu le zice nimic. Deci, tehnic, se poartă ceva pe cap. Practic, acel ceva de pe cap este transformat iranience, femei foarte frumoase, multe cu operații estetice într-un accesoriu elegant. În lumina lunii, pe terasele de pe acoperișurile din Yazd, accesoriul adesea lipsește.

Uite, că ai povestit de Instagram, iranienii sunt foarte activi pe această rețea socială, căutați contul lui Mahnaz Afshar, o actriță iubită în Iran, o să vedeți inclusiv secvențe din viața ei privată sau The Rich Kids of Teheran, pentru o mai bună înțelegere a modei urbane din Iran. Eu vreau să fac și o recomandare de lectură „Orașul minciunilor”, de scriitoarea iraniano-britanică Ramita Navai și care vorbește despre lumea ascunsă a Teheranului, cu tineri care se distrează iau droguri, se uită la pornografie, cu prostituate, în fine o lume despre care nu se vorbește foarte mult pentru că nu respectă codul moral oficial al Iranului.

Discuția integrală poate fi ascultată pe Hotnews Podcasts: „Caia și Bejan. Călătorii”. Episodul 2: Iran, dar și pe Spotify,Apple Podcasts, Google Podcasts,Breaker, Radio Public.

Atunci când călătoresc, mulți oameni spun că pleacă undeva „să se deconecteze”. În realitate, o călătorie ar trebui să însemne o „reconectare” și nu o „deconectare”: o reconectare a noastră la civilizația umană, cu tot ce are ea mai bun și mai frumos, la natură, locuri, oameni. Acesta este motivul pentru care am făcut acest podcast: încercăm să conectăm ascultătorii la locurile frumoase pe care le-am vizitat și care ne-au învățat câte ceva despre lumea în care trăim. De două ori pe lună, vă invităm să ascultați podcastul „Caia și Bejan. Călătorii”.

Aici poți asculta episodul 1: