Cristina Prună, deputat USR, despre modul în care a fost adoptată Legea offshore: În România, dacă vrei să mai faci o afacere, trebuie să te duci, exact ca într-un regim autocrat, să discuți cu jupânul Liviu Dragnea
Negocierile asupra Legii offshore s-au purtat departe de opinia publică, sub patronajul lui Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților, acuză deputatul USR Cristina Prună printr-un comunicat de presă. Aceasta a mai afirmă că aproape în nicio ședință a comisiei de specialitate din Camera Deputaților nu a fost discutat cadrul fiscal și ce venituri va încasa statul de pe urma producției de gaze din Marea Neagră. În aceste condiții, opinia publică „a fost poluată de tot felul de teorii conspiraționiste”, a mai spus Cristina Prună.
Comunicatul integral
„Deputatul USR Cristina Prună condamnă modul neprofesionist și lipsit de transparență în care s-au desfășurat discuțiile în Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților pe tema proiectului de lege offshore.
În primul rând, dezbaterile au început foarte târziu, abia în urmă cu patru săptămâni, după ce proiectul a fost blocat mai bine de două luni de președintele Comisiei, domnul Iulian Iancu, care a invocat o serie de argumente procedurale pentru a explica întârzierea.
În al doilea rând, chiar și atunci când proiectul de lege a ajuns pe ordinea de zi, aproape în nicio ședință a Comisiei nu s-a discutat clar cadrul fiscal și ce venituri ferme va încasa statul de pe urma producției de gaze din Marea Neagră. Toate aceste negocieri cheie s-au purtat departe de restul parlamentarilor și de opinia publică, sub patronajul lui Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților.
Deputatul USR Cristina Prună susține că proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră poate avea un impact benefic asupra pieței interne, dar nu făcut pe genunchi, în biroul domnului Dragnea. Acest tip de negociere ascunsă a viciat dezbaterea publică. Din această cauză, în loc să discutăm despre beneficiile exploatării gazelor din Marea Neagră pentru securitatea energetică, despre relansarea industriei și despre creșterea numărului de conectări la rețelele de gaze naturale, dezbaterea a fost poluată de tot felul de teorii conspiraționiste.
„Lipsa de transparență, discuțiile în spatele unor uși închise și fuga de răspundere a ministerelor și a celorlalte instituții ale statului ne-au adus în punctul în care vedem cum exploatarea gazelor din Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării. Un alt semnal dat ieri este că, în România, dacă vrei să mai faci o afacere, trebuie să te duci, exact ca într-un regim autocrat, să discuți cu jupânul Liviu Dragnea. Vrei să deschizi o frizerie, să faci un reactor nuclear sau să deschizi un cabinet medical? Trebuie să primești binecuvântarea jupânului. Coordonatele democratice ale instituțiilor statului nu mai contează. Contează doar ce spune Liviu Dragnea”, a spus deputatul USR Cristina Prună”.
Reamintim că deputații PSD și ALDE au introdus pe ultima sută de metri în Legea offshore, cu câteva ore înainte de adoptare, amendamente importante legate de fiscalitate în ceea ce privește producția de gaze din Marea Neagră. Practic, aceste amendamente au fost votate luni în jurul orei 18.00 de comisiile reunite pentru industrii, pentru administrație și pentru buget-finanțe, iar seara târziu, au intrat în plenul Camerei Deputaților, fără o analiză serioasă asupra lor. Ele au fost transmise deputațiilor cu doar două ore înainte de discutarea lor. Un amendament important, pe care deputații din opoziție nu au avut timp să-l analizeze, dar care a fost votat luni, se referă la introducerea unor impozite progresive pe veniturile suplimentare obținute din vânzarea producției din Marea Neagră, aplicate în funcție de prețul gazelor.
Liviu Dragnea, șeful PSD, a prezentat ultimele modificări, ca și cum ele ar fi fost deja adoptate, înainte ca cele trei comisii de specialitate să le dezbată și să aprobe un raport.
Față de forma adoptată în Senat, PSD și ALDE au modificat complet articolul 19 referitor la creditul fiscal, introducând impozite suplimentare. Articolul 18 a rămas în forma adoptată de Senat care prevede că titularii de acorduri plătesc actualele redevențe, cele aflate în vigoare încă din 2004, fiind exceptați de la plata impozite suplimentare prevăzute de OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. În schimb, prin articolul 19, aceste taxe au fost înlocuite cu o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare.
Practic, a fost găsită o formulă intermediară de taxare față de cea aplicată pentru veniturile obținute din vânzarea producției de gaze onshore (terestru).
OG 7/2013 prevede că operatorii plătesc impozit de până la 80% din veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. OG 6/2013 se referă la instituirea unui impozit de 0,5% din veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale.
- Articolele referitoare la fiscalitate, așa cum au fost propuse de PSD și ALDE
Art.18. – Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi; începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.261/2013, cu modificările ulterioare, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 19. – (1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.
(2) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul după caz, asupra veniturile suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, din care se deduc investiţiile în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:
- a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
- b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
- c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
- d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
- e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
- f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
- g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
- h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
- i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.
(3) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 60% din totalul veniturilor suplimentare.
(4) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) calculează, declară şi plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.
(5) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului energiei, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
(7) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin.(3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro