„Avem nevoie de lideri adevărați, nu doar de un număr de oameni în Parlamentul European”. Vocea tinerilor din România și alte trei țări UE, care votează prima dată

Peste 1 milion de tineri cu vârste între 18 și 22 de ani, intră anul acesta în rândul cetățenilor cu drept de vot și au ocazia, la scrutinul din 9 iunie, să voteze pentru prima dată în viață. HotNews.ro, împreună cu publicații partenere din Cehia, Spania și Lituania din cadrul proiectului PULSE, a întrebat studenți din fiecare țară despre intenția de vot la alegerile europarlamentare și ce așteptări au de la candidați.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Alexandra Nistor și David Leonard Bularca (HotNews.ro), Gabija Zdanyte (Delfi, Lituania), Ana Somavilla și Lola García-Ajofrín (EL Confidencial, Spania) și Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia).
• Conform unui sondaj IRES, realizat la comanda inițiativei „Tinerii Votează” pe 800 de respondenți cu vârste între 18 și 35 de ani din România, în perioada 9-14 martie 2024, la întrebarea „Anul acesta vor avea loc patru runde de alegeri. Dumneavoastră veți merge să votați pentru alegerile…” – 58% dintre ei au spus că vor vota „cu siguranță” la alegerile europarlamentare, 25% „cel mai probabil”, 6% „cel mai probabil nu” și 8% „sigur nu”.
• Întrebați despre importanța alegerilor europarlamentare față de celelalte alegeri care vor avea loc în acest an, tinerii au pus pe ultimul loc alegerile pentru Parlamentul European (8%). Pe primul loc în ordinea importanței se află, conform sondajului, alegerile prezidențiale (36%), cele parlamentare (24%), apoi cele locale (20%).

„Nu sunt la curent cu politica din România, din păcate”

Jurnaliștii HotNews.ro au vorbit cu studenți din București, Cluj, Iași, Timișoara și Brașov pentru a afla cât de conectați sunt tinerii la alegerile parlamentare, care pentru majoritatea vor fi primul scrutin la care pot participa. Dintre cei 10 studenți cu care am vorbit, șapte dintre ei spun că vor merge la vot, doi spun că nu și o studentă spune că „cel mai probabil, da”.

I-am întrebat și ce știu despre eurodeputații din Parlamentul European.

„Nu știu atât de multe. Știu ce ar trebui să facă și că ar trebui să ne reprezinte, să fie vocea noastră în Parlamentul European. Votează legi, ne fac cunoscute dorințele și problemele în Parlament și ar trebui să se implice activ în reprezentarea noastră și a cererilor pe care le avem”, spune Roxana, studentă la București.

„Eurodeputatii sunt reprezentanți ai statelor membre UE, aleși de cetățeni”, spune Bianca, studentă la Iași. Pe de altă parte, o studentă de la Brașov spune că „nu știu nimic, nu sunt la curent cu politica din România, din păcate”.

O studentă din Cluj ne-a spus însă că i-a căutat pe candidații din acest an la alegerile europarlamentare, pentru a le afla programul electoral.

„Mi-am luat o zi din viață să fac research pe majoritatea dintre ei, cel puțin pe primele poziții de la partidele relevante, dar și pe independenți. În mare le-am citit programul electoral, acolo unde l-am găsit și le-am dat un background check: dacă au fost sau nu acuzați sau condamnați, plus acolo unde a fost cazul cum au votat în Parlament pe temele din programul electoral și temele importante pentru mine”, spune Anda, care are 20 de ani, deci va vota în acest an pentru prima dată, și este studentă la Cluj.

Candidatul ideal? „Să vorbească puțin și să lucreze mult”

„Candidatul ideal la alegerile europarlamentare ar trebui să aibă o meserie într-un domeniu comun cetățenilor, pentru a fi cât mai la curent cu situatia actuala a domeniului muncii din România, să înțeleagă și să poată transmite pe înțelesul tuturor legile ce sunt propuse în Parlamentul European, astfel încât informația să ajungă la majoritatea categoriilor sociale”, spune Bianca, 23 de ani, studentă la Iași

„Ar trebui, în primul rând, să gândească și să vină cu soluții actuale. Ar fi integru, implicat, ar asculta ce au de spus cetățenii și ar acționa mereu în spiritul egalității și al libertății, indiferent de credințele personale. Cred că ar trebui, noi, tinerii, să alegem voci care să ne reprezinte cu adevărat, care să ne înțeleagă generația și care să ne susțină viziunile, iar cei mai în vârstă, cred că ar trebui să aleagă și pentru cei tineri, nu doar pentru ei”, spune Roxana, 22 de ani, studentă la București

„Un om implicat și motivat, care ar pune nevoile țării și a cetățenilor primele” – Studentă de 22 de ani din Brașov

„Un candidat ideal ar trebui să vorbească puțin și să lucreze mult, să arate multe. Să se implice și să ia în serios atribuțiile sale, să își asume consecințele dacă este cazul, să fie serios, perseverent și devotat”. – Studentă de 23 de ani, Timișoara

„Progresist, cu siguranță o persoană căreia îi pasă de mine, de mine ca femeie, de mine ca student, dar și în general căruia îi pasă de minorității și de problemele reale ale cetățenilor, nu care candidează doar împotriva unui alt partid sau independent. Acesta nu ar trebui să aibă un discurs bazat pe populism, rasism, xenofobie, homofobie sau care să dea în vreo extremă și care să nu fi fost anchetat sau condamnat penal”. – Anda, 20 de ani, studentă la Cluj

„O persoană energică, plină de inițiativă care dorește să schimbe ceva. Trebuie să fie de partea minorităților și să le accepte existența; să fie de partea energiei verzi și a consumului bio a produselor; să lupte pentru sănătatea mintală a cetățenilor; să fie o persoană care promovează educația și care să fie cât mai transparentă”. Student de 22 de ani, din Brașov

„Să pună presiune pentru o mai bună protecție a femeilor din întreaga Uniune Europeană”

„Calități pe care ar trebui să le aibă sunt: cunoștințe în limbi străine, studiii superioare și un candidat care vorbește de probleme sociale și care militează pentru justiție socială”. – Student, 22 de ani, Cluj

„Ar trebui sa fie o persoană integră, care să nu fie implicată în scandaluri de corupție. Să fie o persoană cu vaste cunoștințe despre UE și despre mecanismul de funcționare al UE. Să promoveze drepturile omului pentru a vota legi cât mai bune pentru cetățeni”. – Livia, 22 de ani, studentă la București

„Mi-aș dori ca eurodeputații să protejeze drepturile minorităților etnice și sexuale, să pună presiune pentru o mai bună protecție a femeilor din întreaga Uniune Europeană. Să se preocupe de o mai mare protecție a copiilor, fiindcă în multe dintre țările din UE încă sunt obligați copii să cerșească, amenințați cu moartea și abuzați”. – Georgiana, 22 de ani, studentă la Cluj

„Aș vota un om sau partid cu capul pe umeri, capabil sa discute elocvent despre problemele sau soluțiile pe care le are și le propune Uniunea Europeană, un om care să schimbe preconcepțiile din Europa despre populația românească, care vine cu idei care să pună pe România o altă etichetă decât „Țara din estul Europei” – Maria, 22 de ani, studentă în București

De unde își iau studenții informațiile despre alegeri

Am întrebat studenții și dacă se informează despre alegerile europarlamentare și din ce surse. Șase dintre zece studenți cu care HotNews.ro a discutat au spus că se informează în prezent despre alegerile din Parlamentul European. Sursa lor este internetul și social media, mai exact paginile de Instagram care tratează subiecte de politică, precum Politică la Minut, dar și publicații precum Euronews, PressOne, HotNews și Recorder.

De altfel, un sondaj IRES publicat în martie arăta că 42% dintre tinerii din România spun că se informează de pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, Whatsapp, Telegram etc). Alți 27% se informează din presa online, în vreme ce 18% de la TV, arată studiul IRES, menționat la începutul articolului.

Studentă din Lituania: „Mă voi concentra pe acei politicieni cărora nu le este frică să fie îndrăzneți”

Jurnaliștii de la Delfi, o publicație din Lituania parteneră a HotNews.ro în cadrul proiectului PULSE, a vorbit, de asemenea, cu studenți din țară pentru a le afla perspectiva asupra alegerilor care urmează să aibă loc în iunie.

„Nu pot spune că alegerile pentru Parlamentul European sunt de interes pentru mine, deși știu că sunt importante. Știu când vor avea loc și am auzit de câțiva candidați în Lituania. Asta e tot deocamdată”, a spus o studentă lituaniană.

„Ca să fiu sincer, nu știu aproape nimic despre asta până acum. Știu când vor avea loc alegerile și cu siguranță voi lua parte, pur și simplu nu mi-am făcut cercetările și nu am decis încă pe cine să votez. Asta poate să nu fie o atitudine foarte responsabilă, dar, așa cum le place să spună studenților, voi lua decizia aproape în ultimul moment”, a spus un alt tânăr.

Și studenții din Lituania consultați de jurnaliști spun că își vor lua informațiile de care au nevoie despre candidați de pe internet.

Cât despre candidatul ideal, tinerii din Lituania care au răspuns pentru Delfi spun că vor vota pe cineva care le reprezintă valorile și vor să facă progrese în domenii precum: drepturile omului, sustenabilitate, „lucruri de genul ăsta, care sunt într-adevăr mult dezbătute în societatea actuală”.

„Cu siguranță mă voi concentra pe acei politicieni cărora nu le este frică să fie îndrăzneți și care sunt hotărâți să abordeze probleme care ar putea să nu fie «comode» pentru unii. Avem nevoie de lideri adevărați, nu doar de un anumit număr de oameni în Parlament. Sper că vom trimite acolo astfel de lideri”, a spus un alt tânăr din Lituania.

În Spania, a crescut prezența la vot a tinerilor sub 25 de ani

În Spania, în afară de prezența ideologiilor, cea mai mare greutate a acestor alegeri este purtată de instituțiile publice care reprezintă Uniunea Europeană în Spania, care și-au concentrat eforturile încă de la începutul anului pe crearea unei campanii pentru participarea la vot.

Datele arată că generația tânără (sub 25 de ani) și-a crescut prezența la vot la alegerile din 2019 comparativ cu 2014, cu 14%, ajungând la 42%. Și prezența la vot a celor între 25-39 de ani a crescut cu 12%, ajungând la 47%. Această creștere a participării tinerilor ridică întrebarea: ce i-a motivat pe tineri să participe mai mult?

Conform Sondajului Eurobarometru pentru Tineret din 2021, un sentiment de datorie ca cetățean (32%) și dorința de a-și asuma responsabilitatea pentru viitor (32%) au fost principalele motive care i-au determinat pe tineri să voteze în alegerile europarlamentare.

„Dacă ne plângem de cum merg lucrurile, dar nu alegem când avem ocazia, nu are niciun sens să ne plângem”

Sara, Amina și Safae, trei prietene și studente la Universitatea din Madrid, au participat, pe 23 mai, la dezbaterea live a candidaților transmisă de Radio Televisión Española. Pe lângă Ursula Von der Leyen, în studio au fost prezenți social-democratul Nicolas Schmit (Luxemburg), candidatul liberal Renew Europe Sandro Gozi (Italia), candidatul Verzilor Terry Reintke (Germania) și candidatul de stânga Walter Baier (Austria).

Sara, 20 de ani, studentă la inginerie electronică și automatică în Madrid: „Mă preocupă schimbările climatice, sănătatea mentală și politica externă, de exemplu, Gaza”.

„Este prima dată când votez la alegerile europene. Este o experiență nouă. Nu am afinitate pentru vreun partid, dar votez pentru că simt că dacă ne plângem de cum merg lucrurile dar nu alegem când avem ocazia, nu are niciun sens să ne plângem”, a spus Sara.

Sara crede că sănătatea mintală a tinerilor din Europa ar trebui să se regăsească printre prioritățile următorilor eurodeputați.

„Cred că sunt mulți tineri în Europa cu diverse probleme de sănătate mintală sau sub diferite tipuri de stres, ceea ce este ceva cu care ne confruntăm zilnic, și cred că se pot lua măsuri din partea Europei pentru a reglementa sănătatea mentală”.

„Știm că Europa este o putere semnificantă”

Amina, 20 de ani, studentă la inginerie fizică în Madrid, refugiată din Kazahstan de șase ani: „Mă interesează migrația, ca refugiat, și angajarea, ca tânăr care termină studiile în doi ani”.

„Deoarece studiez inginerie, la universitatea noastră nu se vorbește prea mult despre alegeri, dar eu le consider foarte importante. Venind dintr-o țară asiatică, nu știu multe, dar știm că Europa este o putere semnificativă și trebuie să știm ce se întâmplă pentru că multe lucruri vor depinde de aceste decizii”, a declarat Amina pentru publicația El Confidencial.

Amina mai este interesată și de piața muncii și procesul de angajare al tinerilor, după finalitatea studiilor, „pentru că sunt în al treilea an și se presupune că în doi ani voi intra pe piața muncii”.

„Acum cred că am suficiente cunoștințe pentru a lua o decizie bună”

Safae, 20 de ani, studentă la administrarea afacerilor și management în Madrid a vorbit cu jurnaliștii El Confidencial și a ajuns la concluzia că va merge la vot, deși inițial „m-am gândit să mă abțin”.

„Voi vota. Inițial am vrut să mă abțin pentru că nu știam prea multe despre subiect, dar datorită unei serii de evenimente, am ajuns să cunosc mai bine o gamă întreagă de probleme ale Uniunii Europene și acum cred că am suficiente cunoștințe pentru a lua o decizie bună. Am citit programele, deși mai trebuie să recitesc câteva”, a spus studenta.

Și pentru Safae angajarea tinerilor pe piața muncii este o îngrijorare, întrucât „alte țări precum Germania sau Olanda cresc în acest domeniu, iar noi, spaniolii, rămânem în urmă”.

Tinerii din Cehia înclină spre partide liberale

Tinerii tind să voteze mai mult pentru partidele liberale și își adună informațiile predominant de pe rețelele sociale.

Când vine vorba despre procente, în ultimii ani, aproximativ 25-30% au arătat o preferință pentru Partidul Piraților, care are un sprijin general de 10-15% și care atrage atât electoratul de dreapta-liberal, cât și pe foștii votanți ai Verzilor de Stânga – în Republica Cehă, Partidul Verde a ieșit din Parlament în 2010. 20% dintre tineri preferă în continuare principala coaliție guvernamentală de dreapta SPOLU, cu un profil mai degrabă conservator (în stilul CDU din Germania), 10% doresc să voteze pentru partidul de opoziție social și național-populist ANO și 8-9% pentru partidul specific pro-european STAN, care constă în principal din primarii unor mici municipalități.

Toate celelalte formațiuni, social-democrate, de extremă stângă, de extremă dreapta și verzi, nu au primit mai mult de trei procente printre tineri, în sondajele din ultimii ani. Tendința de a vota pentru extrema dreaptă printre tinerii din Republica Cehă este, prin urmare, mult mai scăzută decât media generală – singurul partid de extremă dreaptă parlamentar are un sprijin constant de aproximativ 10%.

Singurele date puțin diferite pot fi adunate din proiectul special numit Alegeri Studențești. Acesta este o inițiativă a unui ONG, care organizează întotdeauna o simulare a alegerilor cu mii de participanți din școlile și liceele din Republica Cehă înainte de alegerile parlamentare. Aici votează persoanele cu vârste între 14-17 ani și, deși cea mai mare parte dintre ei votează din nou pentru Partidul Piraților, partidele radicale sau extremiste ating și ele un procent de aproximativ 10%. Cu toate acestea, acestea sunt preferințele tinerilor care încă nu au drept de vot.

–