Bomba atomică vs bomba nucleară - Există vreo diferență?

Bomba atomică vs bomba nucleară – Există vreo diferență?

Părea greu de crezut că amenințarea nucleară va reveni în prim-plan, dar avertismentul dat la final de februarie de Putin s-a dovedit a fi ambiguu și a speriat multă lume, creând noi incertitudini. În articol puteți citi ce sunt armele nucleare, cum funcționează bombele atomice și ce au în plus cele pe hidrogen.

Arme nucleare, bombe atomice și bombe cu hidrogen

Armele nucleare (numite uneori și bombe nucleare) sunt dispozitive ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț (o reacție care se autoîntreține) de fisiune sau fuziune. Sunt arme de distrugere în masă, deoarece sunt destinate uciderii unui număr mare de oameni și distrugerii unor clădiri și instalații.

Există două tipuri de arme în arsenalul nuclear

Bombele de tip A (numite și bombe atomice, bombe cu fisiune sau bombe nucleare)

Bombele de tip H (numite și bombe cu hidrogen, bombe cu fuziune sau bombe termonucleare).

Bombele cu hidrogen sunt mult mai puternice decât bombele de tip A, dar o bombă H este constituită dintr-o bombă de tip A (atomică) care o declanșează pe a doua, la care nucleele atomice fuzionează. Practic, bombele H utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară.

Așadar, bomba atomică este un tip de bombă nucleară.

Cum sunt definite bombele în DEX

Bombă atomică = proiectil la care se folosește ca exploziv energia obținută prin dezagregarea atomului

Bombă cu hidrogen = bombă explozivă bazată pe o reacție termonucleară prin care atomii de hidrogen se transformă în atomi de heliu, cu o uriașă dezvoltare de căldura și energie.

Cum sunt definite bombele nucleare în dicționarul Larousse (în franceză)

Bombe nucléaire, dont la puissance explosive utilise l’énergie nucléaire. (On distingue les bombes de fission, dites atomiques ou A, et les bombes de fusion, dites thermonucléaires ou H.)

Puterea bombelor distrugătoare

Se știe că nouă țări posedă arme nucleare: Rusia, SUA, China, Franța, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord. Rusia și SUA dețin 90% din arsenalul nuclear global.

Puterea armelor nucleare este măsurată în echivalent TNT. Bomba A lansată asupra orașului Hiroshima conținea o încărcătură echivalentă cu 15 kilotone de TNT. Cea mai puternică bombă H,„Tsar Bomba”, a fost testată de URSS în 1961 cu o putere de 57 de megatone de TNT, sau de 3.800 de ori forța bombei de la Hiroshima.

Bombele ”Little Boy” și “Fat Man” detonate la Hiroshima, respectiv Nagasaki sunt singurele arme nucleare despre care știm că au fost folosite în război.

Estimările sunt că Rusia are în prezent arme nucleare cu puteri de la 50 de kilotone, până la multe sute de kilotone, cum ar fi ogiva nucleară de 800 de kilotone instalată pe racheta RS-12M2 (Topol M). Estimările sunt că bombele rusești sunt de 30-40 de ori mai puternice decât cea lansată de americani acum opt decenii la Hiroshima.

O schimbare față de acum multe decenii, spun experții militari, este că un plan clasic de atac în zilele noastre nu ar consta într-o singură rachetă, ci în mai multe. Evident, sperăm să nu vedem așa ceva concretizându-se.

De unde pot fi lansate bombele

de la sol. Rachetele cu rază medie de acțiune (până la 1.200 de kilometri) și rachetele intercontinentale (până la 13.000 de kilometri) sunt lansate de pe rampe.

din aer. Mai multe rachete pot fi plasate pe bombardiere care decolează de la sol sau de pe portavioane.

de pe mare. Rachetele sunt lansate de pe submarine cu propulsie nucleară. Aceste submarine se găsesc în flotele unor mari puteri, precum Statele Unite, Rusia, Franța, China și India, pot fi poziționate oriunde în oceane și se presupune că sunt complet nedetectabile.

Armele nucleare – Ce se întâmplă după detonare

Când este detonată, o armă nucleară generează mai întâi o minge de foc, a cărei dimensiune variază în funcție de putere. O bombă de o kilotonă ar genera o minge de foc de 60 de metri în diametru, provocând daune pe o zonă de până la doi kilometri în jurul punctului de impact. O bombă de 1.000 de kilotone ar genera o minge de foc de peste un kilometru, al cărei impact ar putea fi simțit pe o rază de până la 20 de kilometri.

Efecte imediate după utilizarea unei arme nucleare

explozie puternică: Explozia provoacă o undă de șoc cu o deplasare a unei mase de aer capabilă să distrugă toate obiectele din jur. Vidul creat de aerul în mișcare provoacă apoi vânturi puternice, asemănătoare cu un ciclon sau tornadă.

căldură: Razele de lumină și căldura lor, care reprezintă mai mult de o treime din energia bombei, provoacă incendii pe scară largă, iar oamenilor le provoacă arsuri cumplite.

radiații: Bomba generează radiații directe atunci când explodează, iar pe termen lung produce poluare radioactivă care poate fi dusă de vânt pe distanțe mari.

impulsuri electromagnetice. Bomba generează o deplasare de electroni care ”prăjește” majoritatea dispozitivelor electronice.

Dacă bomba este puternică, există și un impact pe termen mai lung asupra climei. Incendiile și norul de praf generate de explozie ar forma o ”pătură” de cenușă și materie care ar bloca lumina soarelui. Studiile nu au căzut de acord asupra duratei de acțiune a acestei ”pături”, dar poate fi vorba de câteva zile sau chiar și de câteva luni.

Câteva noțiuni generale

Fizica nucleară se ocupă de structura și proprietățile nucleelor atomice. În cadrul fizicii nucleare există atât părți teoretice cât și practice care se ocupă cu studiul reacțiilor nucleare de dezintegrare radioactivă.

Tipuri de reacții nucleare

Fuziunea nucleară constă în contopirea a două sau mai multe nuclee atomice mai ușoare, într-unul mai mare și mai greu.

Fisiunea se referă la faptul că un nucleu greu se scindează în mai multe fragmente – nuclee atomice – mai ușoare, având o masă comparabilă.

Fuziunea nucleară se produce în mod natural în stele, în timp ce fisiunea nucleară nu apare acolo. Fuziunea nucleară eliberează mai multe particule radioactive decât fisiunea nucleară, ceea ce face ca energia totală pe care o eliberează să fie mai mare decât energia eliberată de fisiunea nucleară.

Este nevoie de o cantitate mică de energie pentru a produce fisiunea, în timp ce fuziunea are nevoie de un nivel ridicat de energie pentru a aduce doi sau mai mulți protoni la un loc.

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse, într-un atom mai stabil. Prin dezintegrare atomul pierde și o parte din masă.

Surse: Le Monde, differencebetween.net, Finacial Times, Washington Post

–

LIVE TEXT ce se întâmplă în Ucraina: LIVE Războiul din Ucraina, ziua 13: Zelenski promite să rămână în Kiev până la finalul războiului / Generalul-maior Vitalii Gerasimov, lichidat, spun ucrainenii/ Morgan Stanley: Rusia se pregătește pentru un default / Criza de hrană, apă și căldură din Ucraina se adâncește

Bomba atomică vs bomba nucleară – Există vreo diferență?

Arme nucleare, bombe atomice și bombe cu hidrogen

Cum sunt definite bombele în DEX

Puterea bombelor distrugătoare

Armele nucleare – Ce se întâmplă după detonare

Câteva noțiuni generale

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”