Război în Ucraina, ziua 841: Armata rusă își încetinește ritmul în zona Harkov / Aliații NATO vor trimite Ucrainei obuze în valoare de 350 de milioane de euro / Kremlinul pregătește tentative de influențare a alegerilor din Republica Moldova

Zelenski spune că Xi Jinping i-a spus că nu va vinde arme Rusiei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Xi Jinping „mi-a dat cuvântul” că nu va vinde arme Rusiei, în timpul unei conferințe de presă cu președintele american Joe Biden, potrivit AFP.

„Am avut o convorbire telefonică cu liderul Chinei. El a spus că nu va vinde arme Rusiei. Vom vedea”, a declarat Zelenski, care a adăugat: „Mi-a dat cuvântul său”.

Trupele ruse au înregistrat pierderi „astronomice” în timp ce încercau să avanseze în regiunea ucraineană Harkov, a declarat un oficial NATO care a vorbit sub protecția anonimatului, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO care a avut loc la Bruxelles, scriu joi The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Trupele ucrainene încearcă să respingă acţiunile ofensive ale inamicului rus mai numeros şi mai bine echipat care câştigă teren în apropierea oraşelor Pokrovsk şi Ceasov Iar în provincia estică ucraineană Doneţk, potrivit surselor militare ucrainene, în timp ce în provincia nord-estică Harkov secretarul american al apărării Lloyd Austin consideră că acolo frontul se stabilizează după ce aliaţii Ucrainei au autorizat-o pe aceasta să lovească teritoriul rus cu armele din ajutorul militar occidental, scriu AFP, Reuters şi EFE.

Moartea unui jurnalist rus rănit în apropierea frontului ucrainean (primar pro-rus)

Unul dintre cei doi jurnaliști ruși răniți joi în apropierea frontului ucrainean a murit, a anunțat primarul pro-rus din Gorlivka, în regiunea Donețk, în estul Ucrainei, potrivit AFP.

Ucraina şi Japonia au semnat joi un acord de securitate, în marja summitului G7, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

După mai mult de doi ani de la declanşarea invaziei ruse, Ucraina a semnat 15 acorduri similare cu promisiuni de susţinere pe termen lung din partea aliaţilor săi, inclusiv cu Marea Britanie, Franţa şi Germania.

„În 2024, Japonia va furniza Ucrainei 4,5 miliarde de dolari şi va continua să ne susţină pe toată durata de 10 ani a acordului”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe reţeaua de socializare X.

Acordul prevede asistenţă în domeniul securităţii şi apărării, ajutor umanitar, cooperare tehnică şi financiară, a precizat liderul ucrainean.

Un acord similar cu SUA urmează să fie semnat ulterior, în cadrul summitului G7 din Italia.

Aliații vor trimite Ucrainei obuze de 152 mm în valoare de aproximativ 350 de milioane de euro a anunțat joi ministerul olandez al apărării, în urma discuțiilor din timpul unei întâlniri de două zile a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles, relatează Reuters.

Obuzele vor fi achiziționate prin Fondul Internațional pentru Ucraina (IFU), un mecanism de finanțare care utilizează contribuții financiare de la parteneri internaționali, inclusiv olandezi, pentru a procura echipament militar pentru Ucraina, a adăugat ministerul.

Guvernul Statelor Unite ale Americii, împreună cu guvernele Canadei și al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, au avertizat, joi, despre tentativele Kremlinului și a agenților săi de a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024 din Republica Moldova.

Avansul Rusiei în zona Harkov încetinește, iar linia frontului se stabilizează după ce unii dintre membrii NATO au ridicat restricțiile privind utilizarea armelor occidentale de către Kiev pe teritoriul Rusiei, a declarat joi secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, potrivit Reuters.

„Ceea ce văd este o încetinire a avansului rușilor și o stabilizare a acelei anumite părți a frontului. Acum, cred că vom vedea câștiguri incrementale – și vom vedea pierderi și câștiguri – în continuare”, a declarat el în fața reporterilor în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din cadrul NATO, la Bruxelles.

„Dar, din nou, în urmă cu câteva săptămâni, a existat îngrijorarea că vom vedea un progres semnificativ din partea rușilor. Nu cred că vom vedea asta în continuare”, a precizat șeful Pentagonului.

Președintele american Joe Biden a aprobat la sfârșitul lunii trecute utilizarea armelor americane pentru lovirea unor ținte din interiorul Rusiei, aceleași arme care sunt folosite pentru a ataca trupele ruse din zona Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, situat în apropierea graniței rusești. Moscova a condamnat această decizie ca fiind o formă de escaladare din partea Occidentului.

Marți, primarul din Harkov a declarat pentru Reuters că, între timp, armata ucraineană a lovit poziții de lansare a rachetelor din Rusia, ceea ce contribuie la reducerea numărului de atacuri asupra orașului disputat.

Austin a spus joi că ucrainenii au folosit bine armele donate. „Ucrainenii au făcut multe pentru a-și fortifica pozițiile defensive și folosesc bine armele și munițiile care le sunt furnizate”, a declarat el, într-o conferință de presă. „Și vor continua să vină și mai multe (arme). Și astfel, în opinia mea, vor deveni mai puternici pe măsură ce timpul avansează”, a precizat șeful Pentagonului.

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord poate deja să conteze pe mobilizarea rapidă a 300.000 de soldaţi puşi la dispoziţie de statele sale membre, într-un moment în care ea trebuie să facă faţă ameninţării ruse în Europa, scrie joi AFP, citând un înalt responsabil al NATO.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se va deplasa vineri în Confederaţia Elveţiană unde va participa la summitul pentru pace în Ucraina, care se va desfăşura în perioada 15-16 iunie, informează un comunicat al preşedinţiei de la Chişinău.

În cadrul evenimentului, preşedinta Maia Sandu va avea întrevederi cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene (UE), pentru a aprofunda dialogul politic şi legăturile economice, precum şi pentru a face să avanseze procesul de aderare al Republicii Moldova la UE.

Zeci de lideri din lumea întreagă se vor reuni sâmbătă şi duminică în Elveţia, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru un summit conceput ca un „prim pas” pentru a găsi o cale spre pacea în Ucraina, în prezenţa a aproape 100 de ţări şi organizaţii internaţionale, dar în absenţa Rusiei şi Chinei.

Statele membre ale NATO au aprobat un plan în vederea unei misiuni de asistenţă şi instruire pentru armata ucraineană destinate susţinerii acesteia în războiul cu Rusia, au declarat joi agenţiei DPA surse din cadrul Alianţei, relatează Agerpres.

Misiunea, care va fi denumită „Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO pentru Ucraina” (NATO Security Assistance and Training for Ukraine NSATU), va presupune furnizarea de ajutor militar Ucrainei în cadrul structurilor oficiale ale NATO pentru prima dată de la începutul războiului cu Rusia.

Până în prezent statele NATO au coordonat acest ajutor prin grupul informal condus de SUA şi denumit Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, cunoscut şi ca „grupul de la Ramstein”, după numele bazei militare americane din Germania unde a avut loc prima lor reuniune după lansarea invaziei ruse în Ucraina.

Noua misiune este doar un element dintr-o propunere mai largă prezentată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi aflată încă în discuţie, pentru un angajament pe termen lung în favoarea Ucrainei.

Membrii G7 au ajuns la un acord cu privire la utilizarea viitoarelor dobânzi obținute din suma de 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru a acorda un împrumut de 50 de miliarde de dolari Ucrainei, le-a spus un oficial american de rang înalt reporterilor în marja reuniunii G7, potrivit Reuters.

Oficialul a declarat că Statele Unite au fost de acord să ofere ele însele până la 50 de miliarde de dolari, dar această sumă ar putea scădea semnificativ pe măsură ce alte țări își anunță participarea.

Oficialul a mai spus că vor exista mai multe canale de plată pentru ca Ucraina să primească banii, iar aceștia ar putea fi folosiți în diferite scopuri, inclusiv pentru nevoile militare, bugetare, de reconstrucție și umanitare ale țării devastate de război.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că membrii alianței de apărare conduse de SUA vor lua măsuri mai dure împotriva spionilor ruși, ca răspuns la campania de activități ostile a Moscovei, care a inclus acte de sabotaj și atacuri cibernetice, scrie Politico.

Procurorii ruși au trimis în instanță cazul reporterului american reținut Evan Gershkovich, după ce au ajuns la concluzia că acesta a strâns informații pentru Agenția Centrală de Informații din SUA (CIA) despre o fabrică de tancuri rusești, au spus ei într-un comunicat joi, relatează Reuters.

Biroul Procurorului General al Rusiei a declarat că dosarul lui Gershkovich va fi audiat de o instanță din Ekaterinburg, unde reporterul a fost arestat în martie 2023 sub suspiciunea de spionaj.

Gershkovich și angajatorul său resping acuzația de spionaj ca fiind falsă.

Dmitri Medvedev le cere rușilor să comită acte de terorism în Occident, în comentarii fără precedent: „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”

Un sistem american de apărare antiaeriană Patriot din Polonia va fi înlocuit cu o altă baterie din altă parte a lumii, a declarat joi ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, după ce presa din SUA a relatat că acesta va fi trimis în Ucraina, informează Reuters.v

New York Times a relatat marți că președintele Joe Biden a aprobat transferul unei baterii de rachete Patriot din Polonia către Ucraina.

„Bateria americană va fi înlocuită cu o baterie din altă parte a lumii”, a scris ministrul adjunct polonez al apărării, Cezary Tomczyk, într-o postare pe platforma de socializare X.

„Polonia nu a fost de acord cu transferul bateriei poloneze. Sistemele poloneze apără cerul polonez și acest lucru nu se va schimba”, a subliniat Tomczyk.

Kievul și-a îndemnat aliații occidentali să îi furnizeze sisteme de apărare aeriană Patriot din cauza atacurilor aeriene intense ale Rusiei.

„Libera circulație a diplomaților ruși faciltează activitățile maligne”, spune apelul celor opt țări, potrivit Reuters. Inițiativa a fost pornită de oficialii cehi, iar șapte țări au susținut-o, deși este neclar dacă propunerea se bucură de unanimitate.

La Chişinău va avea loc la 21 iunie prima Conferinţă internaţională economică cu tema „Reconstrucţia Ucrainei. Rolul Republicii Moldova”, transmite Agerpres. Vor fi puse în discuţie oportunităţile de investiţii în Republica Moldova şi procesul de reconstrucţie a Ucrainei, rolul relaţiilor bilaterale între Moldova şi Ucraina, nişele de bază pentru investiţii în Ucraina şi situaţia economică din ţara vecină, precum şi alte aspecte de interes.

Evenimentul este organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Moldova – China, Camera de Comerţ Italo – Moldavă, Camera de Comerţ şi Industrie Franţa-Moldova şi Asociaţia Investitorilor din România, conform unui comunicat de presă de presă al Secretariatul Organizatoric al Conferinţei.

Prin organizarea acestei conferinţe, ar urma să fie demonstrat angajamentul comun faţă de responsabilitatea socială corporativă şi faţă de contribuirea la promovarea dezvoltării economice şi sociale durabile în regiune. Astfel de eveniment urmează să fie organizat ulterior şi în România, Italia şi Franţa.

Potrivit organizatorilor, conferinţa internaţională economică „Reconstrucţia Ucrainei. Rolul Republicii Moldova” va constitui un pas important în vederea atragerii investiţiilor în Republica Moldova şi Ucraina, mai ales în contextul procesului de reconstrucţie a Ucrainei.

Rusia s-a implicat într-un „tipar deliberat” în care a utilizat înfometarea civililor în beneficiul său în timpul asediului de 85 de zile asupra orașului ucrainean Mariupol la începutul anului 2022, ceea ce reprezintă crimă de război, potrivit unei noi analize înaintată către Curtea Penală Internațională.

Nouă persoane au fost ucise şi 29 rănite miercuri în urma unui atac cu rachetă al Rusiei asupra oraşului Krivoi Rog din sudul Ucrainei, localitatea natală a preşedintelui Volodimir Zelenski, care a cerut din nou Occidentului să livreze mai multe sisteme de apărare antiaeriană ţării sale, relatează AFP și Agerpres.

Şeful Consiliului de Apărare din Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul, a declarat că invadatorii au lansat o rachetă Iskander-M asupra oraşului, conform agenţiei de presă Unian.

„Operaţiunile de salvare au fost finalizate. Nouă persoane au murit, iar alte 29 sunt rănite. Printre cei răniţi sunt şi cinci copii”, a indicat pe Telegram ministrul ucrainean de interne Igor Klimenko.

Zelenski a publicat o înregistrare video făcută de echipele de salvare la locul tragediei, arătându-le căutând supravieţuitori printre dărâmăturile încă fumegânde ale unei clădiri.

Preşedintele ucrainean şi-a reînnoit apelul către aliaţii occidentali ai Ucrainei de a-i livra noi sisteme de apărare antiaeriană pentru a putea contracara atacurile ruseşti.

„Sistemele moderne de apărare antiaeriană pot asigura o protecţie maximă persoanelor, oraşelor şi poziţiilor noastre. Avem nevoie de cât mai mult posibile de astfel de sisteme”, a adăugat el.

Preşedintele ucrainean a insistat asupra acestei cereri şi marţi în cursul vizitei sale la Berlin.

Ucraina a fost vizată în noaptea de marţi spre miercuri de un nou baraj de rachete şi drone ruseşti care au luat ca ţintă în special capitala Kiev, aproape toate fiind interceptate de apărarea antiaeriană, potrivit autorităţilor.

Patru nave rusești – inclusiv un submarin cu propulsie nucleară și o fregata – au sosit în Cuba, în ceea ce este văzut ca o demonstrație de forță pe fondul tensiunilor cu Occidentul din cauza războiului din Ucraina.