Un an de când medicul Alina Tănase a adus în Institutul Fundeni „visul oricărui oncolog”- terapia revoluționară care învață celulele să lupte împotriva tumorilor și să le distrugă
Terapiile celulare CAR-T – cea mai nouă frontieră în tratarea cancerului, care „învață” propriile celule ale pacientului să atace celulele canceroase și să distrugă, astfel, tumorile – împlinesc un an de când au ajuns să salveze viețile pacienților care epuizaseră toate celelalte variante de tratament și nu mai aveau altă șansă la viață. Totul se întâmplă în secția de transplant medular la standarde occidentale a Institutului Clinic Fundeni, secție condusă de prof. univ. dr. Alina Tănase – singurul loc din România unde se administrează, în prezent, aceste terapii.
Singura șansă pentru pacienții care nu mai aveau nicio șansă
La un an de la primul pacient tratat, medicul Alina Tănase spune că rata de succes este de 30%, în concordanță cu datele internaționale privind rata de supraviețuire. Vorbim însă despre pacienți care sufereau de cancere hematologice recăzute sau refractare la tratament – practic, nu mai exista nicio altă soluție terapeutică în cazul lor.
12 pacienți adulți și 4 copii au beneficiat în ultimul an de această terapie la Institul Clinic Fundeni – singurul centru din țară avizat pentru a administra terapia CAR-T.
Cum funcționează această terapie? Practic, celulele pacientului sunt recoltate și trimise la laborator. Se întorc după 4-6 săptămâni sub forma unui medicament – practic, sunt „antrenate” în laborator să lupte cu celulele canceroase și să le distrugă. „Este un medicament în adevăratul sens al cuvântului, dar numai pentru pacientul respectiv, un medicament strict personalizat.”
Pacienții din România au însă acces la un singur tip de terapie CAR-T dintre cele 6 terapii de acest fel înregistrate în prezent în lume.
Medicul Alina Tănase, care a salvat de-a lungul anilor, în Institutul Fundeni, viețile a sute de bolnavi diagnosticați cu cancere de sânge, mărturisește, într-un interviu acordat HotNews.ro, că și-ar dori ca pacienții români să aibă acces în timp real la mai multe terapii inovative personalizate.
România are în acest moment și o lege care reglementeză prevenirea și combaterea cancerului, iar Alina Tănase, care este și preşedintele Comisiei de Terapii celulare din cadrul Ministerului Sănătăţii și membru al grupului de lucru care lucrează la normele de implementare pentru această lege, spune că a petrecut „multe ore” discutând aspecte importante ale Planului de combatere a cancerului, aprobat prin lege de Parlament și promulgat de președintele Klaus Iohannis.
Adaptarea formei existente a Planului național de combatere a cancerului, încât sa permită elaborarea cat mai rapida a normelor de aplicare, este prioritară pentru activitatea desfășurată de grupul de lucru care cuprinde profesori universitari din toate domeniile care tratează patologia oncologică, arată prof. dr. Alina Tănase.
Aprobarea normelor de aplicare pentru Planul național de combatere a cancerului, la care se lucrează de câteva luni în Ministerul Sănătății, va „crește accesibilitatea pacienților către serviciile medicale inovative și, de asemenea, vom avea cadrul optim de dezvoltare a capacității de cercetare și inovare în oncologie”, afirmă directorul medical al Institutului Clinic Fundeni.
Prof. dr. Alina Tănase, medic primar hematolog, vorbește, în interviul acordat HotNews.ro, despre cum funcționează această terapie, despre pacienții tratați până acum, rata de succes, dar și despre nevoia ca pacienții români să aibă acces cât mai rapid și la cât mai multe terapii personalizate – noua frontieră în medicină.
Prof. dr. Alina Tănase în secția de transplant medular din Institutul Clinic Fundeni
Terapia cu cel mai înalt grad posibil de personalizare pentru pacient
Ați reușit să implementați în Institutul Clinic Fundeni o nouă metodă terapeutică, inovativă în tratamentul cancerelor hematologice, terapia cu limfocite CAR. Ne puteți explica ce înseamnă și cum funcționează această terapie?
Alina Tănase: Terapia celulară CAR-T este o terapie individualizată de ultimă generație, concepută special pentru fiecare pacient. Aceasta implică modificarea celulelor imune ale pacientului (limfocitele T) în laborator, astfel încât acestea să fie capabile să recunoască și să distrugă celulele maligne atunci când sunt reintroduse în organism. Celulele T modificate genetic sunt proiectate pentru a se atașa la proteinele specifice ale celulelor canceroase și a le distruge. Sunt considerate terapiile cu cel mai înalt grad posibil de personalizare al unui tratament, demonstrând in ultimii ani cele mai importante progrese în tratamentul pacientului oncologic.
Care sunt avantajele terapiei CAR- T?
Principalul beneficiu al terapiei cu celule CAR-T este obținerea remisiunii bolii, chiar la pacientii care sunt refractari sau recăzuți. Un procent semnificativ dintre pacienți răspund la această terapie. Un alt avantaj ar fi că necesită doar o singură perfuzie și adesea perioada de ingrijire în spital este de doar două săptămâni.
Care sunt bolile pe care le puteți trata cu această terapie și cum ajung la dumneavoastră pacienții care au nevoie de astfel de tratament?
Terapia cu celule CAR-T este utilizată în tratamentul anumitor tipuri de cancere hematologice. În România, avem la dispoziție un produs care are indicație iîn leucemia limfoblastică acută cu celule B și limfomul difuz cu celule mari B; ambele boli recăzute sau refractare. Există înregistrate 6 astfel de produse la nivel internațional. Deocamdată, la noi există un singur produs CAR-T și un singur centru avizat, Institutul Clinic Fundeni, atât pentru adulți cât și pentru copii.
Orice medic hematolog sau oncohematolog pediatru, care îngrijește un pacient cu o boală care are indicație de CAR-T, poate trimite către Comisia de Terapii Celulare a Ministerului Sănătății propunerea pentru includerea în program. Există formulare tip care trebuie completate, care se găsesc pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, fiind un subprogram al programului de oncologie, finanțat prin fondurile CNAS.
Aveți acum o experienta de un an în administrarea acestei terapii. Ne puteți spune câți pacienți au beneficiat și care sunt rezultatele acestei terapii?
Da, la fel de important ca și implementarea programului este și faptul că este un program care funcționează, care are continuitate și am reușit să admistram celule CAR T la 12 pacienți adulți și 4 copii. Vă pot spune, pentru pacienții adulți, cu limfom malign nonhodgkin cu celulă mare, avem o rată de success de 30%, care este în concordanță cu datele internaționale. Vorbim de o categorie de pacienți cu o probabilitate de supraviețuire la 6 luni de sub 10%. Este totuși o terapie cu toxicități importante, cu complicații care, în multe cazuri, necesită transferul în secțiile de terapie intensivă. Important de subliniat că este nevoie de o echipă multidisciplinară pregatită pentru această terapie.
Vorbind despre terapii personalizate, avem o lege nouă care reglementeză prevenirea și combaterea cancerului. Ce impact va avea această lege asupra accesului pacienților la terapii personalizate?
Într-adevar, aveam nevoie de un cadru legal care să permită planificarea și implementarea măsurilor cu impact asupra pacienților diagnosticați cu cancer. Ministerul Sănătății a constituit un grup de 18 specialiști (oncologi, hematologi, radioterapeuți, hemato-oncologi pediatri) din care fac parte și eu, care să lucreze împreună la stabilirea normelor acestei legi. Normele sunt cele care implementează măsurile, ținând cont de legislația curentă, de capacitățile existente și de sursele de finanțare. Multe ore am petrecut discutând aspecte importante ale planului de cancer, din prisma medicului specialist, în această comisie.
Cu țotii depunem un efort important în ideea de a acoperi nevoile pacientului oncologic. În urma multiplelor dezbateri în cadrul grupului de lucru, am decelat împreună o serie de componente ce pot fi reconfigurate, pentru a putea delimita clar măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor specifice.
Pacienții din România vor putea beneficia de terapii inovative în timp real? Rata de apariție a terapiilor innovative este foarte crescută.
Cred că prin aceste norme vom putea crește accesibilitatea pacienților către serviciile medicale inovative și, de asemenea, vom avea cadrul optim de dezvoltare a capacității de cercetare și inovare în oncologie.
Care credeți că ar fi cel mai important mesaj pentru toți pacienții care așteaptă vindecarea de la aceste terapii inovative/personalizate?
Aș zice că și asteptarile specialistilor, ca și ale pacientilor, sunt foarte mari în ceea ce privește medicina inovativă și că, doar împreună – pacienți, specialiști, decidenți – putem construi un sistem medical care să ofere servicii medicale personalizate.
Secția de transplant medular a Institutului Clinic Fundeni
Prima terapie CAR-T din lume a fost aprobată în 2017 și a fost „o revoluție în hematologia internațională”
Prima terapie CAR-T din lume a fost aprobat de FDA (Autoritatea pentru aprobarea medicamentelor din Statele Unite – n.red.) în 2017 și „a fost o revoluție în hematologia internațională”, spune medicul Alina Tănase.
În anul 2018, medicamentul a ajuns și a fost aprobat și în Europa.
După încă 3 ani, prima terapie CAR-T a devenit disponibilă și în România. „Au trecut 3 ani de eforturi și de echipă pentru a avea această terapie aici. Nu a fost simplu. De exemplu a trebuit să exportăm celule cu avizul Agenției Naționale de Transplant și să importăm medicamente. Este un alt circuit și a trebuit ca toți acești pași să fie făcuți conform legislației românești. A trebuit să facem training-uri și fiecare echipă să aibă o colaborare multidisciplinară. Nu poate fi avizat dacă nu ai neurolog în echipă, medic de Terapie Intensivă și să ai acces la Terapie Intensivă în 5 minute. Toți acești pași, de la farmacist la Terapie Intensivă și neurolog, la secția de transplant, a trebuit să trecem prin toate aceste etape de pregătire și de verificare a calității procesului”, explică prof. dr. Alina Tănase.
Dr. Alina Tănase vede această terapie ca pe „un lucru extraordinar”, mai ales că înseamnă o șansă pentru pacienții pentru care, până acum, nu mai exista nicio variantă de tratament: „Este un lucru extraordinar, cred că suntem datori să luptăm pentru fiecare șansă și în momentul în care ai la dispoziție un medicament de care doar ai auzit și ai văzut studiile clinice este o mare realizare pentru pentru medic. Și cred că și pacienții noștri au fost extrem de curajoși. Cred că primii noștri pacienți au avut un curaj extraordinar să fie primii, să intre în acest program și să își pună viața în mâinile noastre. Eu aș spune „mulțumesc” pentru lucrul asta, au fost niște ani în care noi ne-am străduit să implementăm aceste terapii și în acest moment am reușit.”
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro