Streinu-Cercel: Daca nu se vor da bani pentru terapii HIV/SIDA, atunci vom avea o problema serioasa. Atunci vorbim de virusuri mutante, nici nu vreau sa ma gandesc

Romania va inregistra intre 250 si 400 de cazuri noi de inectii HIV pe an, acelasi nivel din 1997. Estimarile au fost facute dupa ce finantarile internationale in acest domeniu au fost incheiate, Romania fiind listata ca tara cu venituri de nivel mediu-inalt. „Suntem pe un trend stabil, (…) dar daca nu se vor da bani pentru terapii, atunci vom avea o problema serioasa. Pentru ca atunci vorbim de virusuri mutante, vorbim de cu totul si cu totul altceva. Nici nu vreau sa ma gandesc la un astfel de scenariu, desi recunosc ca l-am luat in calcul”, a declarat Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat in Ministerul Sanatatii. Invitat la conferinta de presa organizata de Fundatia Romanian Angel Appeal (RAA), Streinu a precizat ca patologia HIV/SIDA se afla intr-o continua transformare.

„Daca in anii ’90 discutam ca avem multi copii care au fost infectati cu HIV, in momentul de fata piramida este inversata total. In momentul de fata principala cale de transmitere este cea sexuala”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Sanatatii. Acesta a precizat ca Romania a pus la punct un program de terapie care a mers foarte bine, insa pana anul acesta. „Anul acesta suntem toti loviti de criza si avem oarece dificultati, dar speram sa le depasim”.

In ceea ce priveste situatia din mai multe judete unde pacientii seropozitivi au intrerupt tratamentul din cauza faptului ca spitalele nu mai au bani sa cumpere medicatia, Adrian Streinu-Cercel a anuntat ca la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este luata in discutie aceasta problematica astfel incat centrele regionale care intampina dificultati sa primeasca fonduri pentru luna decembrie. Fondurile vor fi asigurate inclusiv pana in luna ianuarie, a precizat oficialul. Potrivit acestuia, una dintre cauzele acestei situatii o reprezinta lipsa unei achizitii centralizate de medicamente, cu pret unic. „Este inacceptabil ca Bacaul, de exemplu, sa cumpere cu un pret si Bucurestiul sa cumpere cu alt pret aceleasi medicamente, in cadrul unor programe nationale”, sustine Streinu-Cercel.

„Extinderea programelor de prevenire a infectiilor HIV/SIDA costa mai putin decat intretinerea Casei Poporului pe an”

Un avertisment cu privire la lipsa de finantare in ceea ce priveste cazurile de HIV/SIDA a fost lansat si de Silvia Asandi, director general al Fundatiei Romanian Angel Appeal (RAA). Potrivit acesteia, „in conditiile in care traversam criza economica, ne va fi din ce in ce mai greu sa asiguram tratament si ingrijire corespunzatoare pacientilor infectati cu HIV si acest lucru cred ca se vede deja. Se simte deja de un an foarte bine”. Aceasta a declarat ca extinderea programelor de prevenire a infectiilor HIV/SIDA costa intre 5 si 10 milioane de euro pe an. Adica a zecea parte din costul tratamentului si a ingrijirii medicale pe an si mai putin decat costa intretinerea Casei Poporului pe an.

Pana acum, Romania a avut insa sustinere financiara din partea Fondului Global si a agentiilor ONU pe partea de prevenire. In absenta unor masuri, „in plina criza economica si in contextul inchiderii ultimului mare grant acordat de Fondul Global programului national HIV/SIDA, exista perspectiva ca Romania sa se confrunte cu un nou val epidemic HIV. Deja exista semne ingrijoratoare privind intreruperea tratamentului pentru pacientii cu HIV/SIDA”, sustine fundatia.

Declaratiile au fost facute cu ocazia inchiderii programului „Catre Accesul Universal la prevenirea si tratamentul HIV/SIDA, ingrijire si asistenta sociala pentru persoanele vulnerabile si populatiile defavorizate”, finantat de Fondul Global de Lupta Impotriva SIDA, Tuberculozei si Malariei. Ultimul grant pentru programul HIV/SIDA acordat Romaniei de Fondul Global a fost gestionat de Fundatia RAA, in perioada 1 iulie 2007 – 30 iunie 2010. Programul, in valoare de 8,7 milioane de euro, a implicat 27 de organizatii neguvernamentale si institutii publice care au implementat 85 de proiecte nationale sau regionale ce au avut ca principale obiective mentinerea unei incidente scazute a infectiei cu HIV si servicii de suport pentru integrarea sociala si profesionala a tinerilor care traiesc cu HIV/SIDA.

Pacientii seropozitivi din cateva judete intrerup tratamentul din lipsa fondurilor in spitale

Conferinta de presa vine in contextul in care pacientii seropozitivi din mai multe judete au intrerupt tratamentul din cauza faptului ca spitalele nu mai au bani sa cumpere medicatia. Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a anuntat in urma cu o zi ca in judetele unde nu mai sunt bani, Iasi, Suceava, Vrancea, in scurt timp majoritatea pacientilor vor ramane fara tratament, pentru ca bugetele s-au epuizat deja, transmite Agerpres.

Pentru prima data, au fost introdusi in listele de asteptare pacientii care ar trebui sa intre acum pe tratament. Ei sunt, insa, amanati din cauza faptului ca bugetul alocat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nu i-a luat in calcul in anul 2010, sustine UNOPA. Conducerea CNAS a recunoscut situatia si a comunicat ca aceasta este consecinta faptului ca nu s-a facut nicio rectificare bugetara pentru sanatate in 2010. Ministerul Sanatatii a anuntat ca s-a inaintat catre Parlament o solicitare de aprobare a unor credite de angajament pentru Programele Nationale pentru anul 2010, dar se asteapta decizia legislativului.

In iunie 2010 erau inregistrati peste 6.000 de tineri seropozitivi

Potrivit raportului elaborat de fundatie, tinerii sunt in centrul atentiei cand este vorba despre pandemia SIDA. Aproximativ 40% din noile infectii apar in randul populatiei tinere. De asemenea, in aceasta categorie de varsta se inregistreaza, zilnic, cel mai mare numar de infectii cu transmitere sexuala, excluzand HIV (peste 500.000 de infectii zilnice). In Romania, conform statisticilor furnizate de Comisia Nationala de Lupta Anti SIDA (CNLAS), la data de 30.06.2010 erau inregistrati 6.714 tineri seropozitivi cu varste cuprinse intre 15 si 29 de ani.

Potrivit studiului „Ancheta asupra comportamentelor cu risc de transmitere HIV in randul tinerilor care traiesc cu HIV/SIDA in Romania”, realizat de RAA in 2009, 66% dintre cei chestionati au declarat ca si-au inceput viata sexuala, varsta medie de debut sexual fiind 16,8 ani.

Categoriile cu grad crescut de risc la infectia cu HIV sunt: barbatii care intretin relatii sexuale cu barbati, consumatorii de droguri injectabile, persoanele care practica sexul comercial si detinutii. In majoritatea statelor, acestea sunt populatiile cu o prevalenta mai mare a infectarii cu HIV decat populatia generala, pentru ca adopta comportamnte cu un risc crescut de a se infecta si se afla printre cele mai marginalizate si mai discriminate populatii din cadrul societatii.

Consumatorii de droguri injectabile

Conform datelor publicate de Oficiul ONU pentru Combaterea Drogurilor si Criminalitatii (UNODC) anul acesta, in lume exista 38 de milioane de persoane dependente de consumul de droguri si doar 4,9 milioane au acces la servicii cuprinzatoare, la terapie de substitutie si la programe de schimb de ace si seringi. Conform aceluiasi studiu, odata intrat intr-o comunitate de consumatori de droguri, HIV poate creste prevalenta cu pana 90% in doar doi ani.

Situatia in Romania

Conform „Studiului de supraveghere a comportamentului HIV, Hepatita B si Hepatita C in randul consumatorilor de droguri injectabile in Bucuresti, Romania”, realizat de UNODC in 2009, 64% dintre consumatorii de droguri injectabile (CDI) din Bucuresti apartin categoriei de varsta 18-29 de ani. Majoritatea (75%) folosesc heroina de 2-3 ori pe zi. 13% dintre respondenti au dat spre utilizare altor consumatori acele seringi pe care le-au folosit ei la ultima injectare, in timp ce 15% dintre ei au folosit seringile folosite de alti CDI anterior.

Mai mult de jumatate dintre CDI (56%) cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani, cu antecedente de detentie si consum de droguri, au raportat folosirea drogurilor in timp ce se aflau in detentie, comparativ cu 34% dintre persoanele de peste 25 de ani ce se aflau tot in detentie.

Serviciile oferite in cadrul proiectelor finantate de Fondul Global au fost urmatoarele:

– prevenirea transmiterii HIV si reducerea riscurilor asociate consumului de droguri prin distribuirea de echipamente de injectare sterile, prezervative si materiale informative, consiliere si testare HIV, hepatita B si C, vaccinare impotriva hepatitelor B si C.

– asistenta medicala primara si consiliere psihologica in cadrul programelor de outreach si prin intermediul unei clinici usor accesibile grupului tinta

– formare de educatori intre egali din randul consumatorilor de droguri cu scopul oferirii de informatii

Persoanele care practica sexul comercial

In Romania, prostitutia este nelegalizata si persoanele implicate in sexul comercial sunt discriminate si marginalizate. Datele colectate de in cadrul studiului „Prevalenta virusurilor HIV, VHB si VHC si a comportamentelor cu risc de transmitere a acestora in randul femeilor care practica sexul comercial pe strada in Bucuresti”, realizat in 2009 de Fundatia Romanian Angel Appeal, arata ca 89% dintre respondente au declarat ca au avut acces la prezervative gratuite, asistenta medicala primara, servicii de reducere a riscului din partea singurei organizatii neguvernamentale (Asociatia Romana Anti-SIDA – ARAS) care ofera servicii pentru acest grup vulnerabil.

4% dintre respondente au declarat ca au fost diagnosticate cu o infectie cu transmitere sexuala in ultimele 12 luni, 99% au declarat ca au folosit prezervativul la ultimul contact sexual cu clientul, majoritatea (78%) sustinand ca ele au propus utilizarea acestuia.

Copiii si tinerii care traiesc pe strada

Copiii si tinerii care traiesc pe strada reprezinta o categorie vulnerabila, iar numarul lor este foarte greu de stabilit atat in Romania, cat si in Europa, arata RAA. Potrivit unui studiu realizat in 2009 de ARAS, cu privire la cunostintele, atitudinile si practicile copiilor si tinerilor fara adapost, 97% dintre cei intervievati aveau cunostinte despre infectia HIV si despre SIDA. 75% dintre respondenti au declarat ca isi pot reduce riscul de infectare daca folosesc prezervativul la fiecare contact sexual, iar 50% dintre ei au raspuns ca au folosit aceasta metoda de contraceptie. Cu toate acestea, 87% dintre tinerii intervievati au declarat ca au primit prezervative.

Persoanele private de libertate (detinutii)

Conform statisticilor internationale, rata de transmitere a infectiei cu HIV in randul detinutilor este mai ridicata decat in randul populatiei generale. In Romania, incepand cu 2004, in penitenciare s-au derulat interventii destinate sa creasca accesul persoanelor private de libertate la servicii de prevenire HIV/SIDA si de ingrijire. Mare parte dintre aceste programe au fost finantate din surse internationale, in special de catre Fondul Global de lupta impotriva SIDA, Tuberculozei si Malariei si UNODC.

Rezultatele studiului realizat in 2009 de RAA in Bucuresti arata ca peste 80% dintre respondenti au recunoscut in mod corect utilizarea in comun a acelor, a seringilor, a obiectelor taioase si calea materno-fetala drept cai de transmitere HIV. Aproximativ o treime dintre detinuti apreciaza ca riscul personal de infectare cu HIV este foarte mare, in timp ce alti 23% considera ca nu au niciun risc de imbolnavire. 38% dintre detinutii activi sexual au declarat ca in ultimele 12 luni au avut cel putin un partener sexual. Doar 23% dintre detinutii participanti la studiu au declarat insa ca folosesc prezervativul cu toti partenerii sexuali.

8% dintre detinuti au declarat ca au consumat heroina de-a lungul vietii, majoritatea (80%) folosind calea injectabila. In ceea ce priveste utilizarea echipamentului de injectare in penitenciar sau in afara lui, in ultimele 12 luni, mai mult de o treime dintre detinuti au declarat ca au folosit in comun cu alte persoane acul (34%) sau seringa (38%). Aproape jumatate dintre detinutii consumatori de droguri injectabile au folosit filtrul in comun cu alte persoane (47%).

Persoanele de etnie roma

Populatia de etnie roma este una dintre cele mai expuse la infectia HIV/SIDA din cauza lipsei de informatii asupra pericolului acestei boli, a gradului scazut de scolarizare, a accesului dificil la serviciile medicale si din cauza unor traditii care fac o separatie stricta intre barbati si femei, intre indatoririle si drepturile lor, se arata in studiul citat.

Conform unui sondaj realizat de ARAS in 2009, 95% dintre participantii la studiu au declarat ca au informatii despre HIV si SIDA. Acestia au precizat ca fidelitatea (59% dintre respondenti) si utilizarea prezervativului (74%) sunt doua metode de prevenire a transmiterii infectiei HIV. Cu toate acestea, 74% dintre ei nu au folosit prezervativul la ultimul contact sexual, desi 60% dintre ei au primit prezervative.

Barbati care au relatii sexuale cu barbati

La nivel global, doar aproximativ 9% dintre barbatii care au relatii sexuale cu barbati au acces la serviciile de prevenire si ingrijire HIV de care au nevoie. La aceasta situatie contribuie mai multi factori, homofobia fiind unul dintre obstacole.

In Romania, discriminarea este una dintre problemele majore cu care se confrunta aceasta categorie. Conform studiului efectuat de Population Services International (PSI) Romania in 10 orase din tara, in 2008, nivelul cunostintelor generale si specifice despre HIV/SIDA este ridicat in randul barbatilor care fac sex cu barbati: 80% dintre ei au identificat masurile ce trebuie luate pentru reducerea riscurilor de infectare cu HIV. 75% dintre cei intervievati au declarat ca au folosit prezervativul la fiecare contact sexual avut cu parteneri „comerciali” sau intamplator. Procentul este mai mic (53,1%) atunci cand este vorba despre partenerul stabil.

• Bolile infectioase asociate consumului de droguri: HIV/SIDA, hepatite virale

Raportul National privind Situatia Drogurilor in Romania, lansat in urma cu doua saptamani de Agentia Nationala Antidrog, arata ca, in anul 2009, bolile infectioase asociate consumului de droguri indica o tendinta de:

• stabilizare pentru Hepatita Virala B (in jurul a 10-11% dintre consumatorii de droguri injectabile testati)
• stabilizare la nivele inalte pentru Hepatita Virala C, cu valori peste media europeana (71,2% dintre consumatorii de droguri injectabile testati) 
• crestere pentru HIV, dar valorile sunt sub media europeana (11 cazuri in 2009, adica 3,3% dintre consumatorii de droguri injectabile testati)

Principalele cauze ale aparitiei acestor boli in randul consumatorilor de stupefiante sunt utilizarea in comun a echipamentului de injectare intr-un procent ridicat si refuzul de a merge la medic. In afara celor trei afectiuni mentionate, nu exista date disponibile pentru alte boli, cum ar fi sifilisul, tuberculoza, infectiile cu transmitere sexuala. Cazurile de boli infectioase asociate consumului de droguri injectabile inregistrate sunt atribuite, in mare parte, consumatorilor din Bucuresti.