Subiectele Zilei: Ce averi au ministrii noului Cabinet; DNA loveste coruptia din judetul lui Dragnea. Reteaua politistilor, ce dadeau ilegal permise de conducere; Cum s-a schimbat Romania la un an dupa victoria lui Iohannis

DNA loveste coruptia din judetul lui Dragnea. Reteaua politistilor, ce dadeau ilegal permise de conducere, protejata de procurorul Ovidiu Carmen Toma. Procurorul Ovidiu Toma de la Parchetul de pe langa Tribunalul Teleorman a fost retinut, aseara de DNA in dosarul privind fapte de coruptie in legatura cu obtinerea frauduloasa a permiselor de conducere in judetul din Sudul tarii. El este acuzat de abuz in serviciu (in doua dosare), favorizarea a 4 faptuitori si influentarea declaratiilor. Magistratul, alaturi de subcomisarul Danut Dobre, seful Politiei Rutiere din Teleorman, si Paul Balaceanu, seful Serviciului Inmatriculari Auto din acelasi judet, sunt suspectati ca au format o retea (de vreo 20 de persoane) prin care in cursul acestui an s-au eliberat permise auto fara sustinerea examenelor, potrivit unor surse judiciare, scrieEVZ.

Curtea Suprema a revocat suspendarea executarii pedepsei in cazul unui fost deputat PSD, care si-a donat averea dupa condamnare. Curtea Suprema a decis astazi sa revoce suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare in cazul fostului deputat Ion Dumitru. Romsilva acerut Curtii Suprema sa constate ca fostul parlamentar si-a donat averea, 80 de imobile, dupa condamnare. Decizia Curtii Supreme poate fi contestata la Completul de 5 judecatori. Minuta Curtii Supreme: „Admite sesizarea formulata de partea civila Regia Nationala a Padurilor – Romsilva. In baza art.583 alin.2 Cod procedura penala rap. la art.86/4 Cod penal anterior revoca suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare precum si a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 teza a II-a, lit.b si c Cod penal anterior, aplicate inculpatului Dumitru Ion (..) prin decizia penala nr.157 din 7 iunie 2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori. Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei la ramanerea definitiva a prezentei sentinte. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, in suma de 35 lei, se va plati din fondul Ministerului Justitiei. Cu apel”, anuntaAdevarul.

Legea care inchide Centrul Vechi. Harta cluburilor, restaurantelor si cinematografelor, pericol public din Bucuresti. Legea care interzice desfasurarea de activitati permanente si/sau temporare in spatile „care implica aglomerari de persoane pana la finalizarea lucrarilor de interventie realizate in scopul cresterii nivelului de siguranta la actiuni seismice a constructiei existente” a fost promulgata marti de presedintele Klaus Iohannis. Cel putin 35 de cluburi din Centrul Vechi al Bucurestiului functioneaza in cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, conform expertizelor facute de specialistii Primariei Municipiului Bucuresti si listelor publicate pe site-ul institutiei. Un club este incadrat in clasa a II-a de risc, iar alte 8 au primit una dintre categoriile de urgenta pentru inceperea consolidarilor. In aceasta situatie se afla si cinematografe si teatre, informeazaGandul.

Cum s-a schimbat Romania la un an dupa victoria lui Iohannis. Inlocuirea lui Victor Ponta din functia de premier si votul prin corespondenta sunt doua dintre solicitarile alegatorilor devenite realitate. Fara o majoritate parlamentara, presedintele a promulgat o legislatie electorala favorabila PSD si nu a reusit sa schimbe regulile privind imunitatea. Klaus Iohannis a castigat turul al doilea al alegerilor prezidentiale din 16 noiembrie 2014 in fata lui Victor Ponta, pe fondul nemultumirilor opiniei publice fata de modul in care premierul de atunci a gestionat votul romanilor din strainatate. Dupa ce mii de romani din diaspora nu au reusit sa voteze, din cauza numarului redus de sectii de votare (sub 300), alegatorii l-au mandatat pe noul presedinte sa realizeze debarcarea lui Ponta, dar si sa contribuie la o solutie pentru respectarea dreptului constitutional de a alege. La un an de zile dupa alegeri, Ponta nu mai este premier, iar Romania are un guvern de tehnocrati condus de Dacian Ciolos. Dupa ce premierul a devenit urmarit penal in dosarul Rovinari-Turceni, in iunie 2015, Iohannis i-a cerut lui Ponta sa demisioneze, dar acesta a refuzat. In Parlament, au esuat doua motiuni de cenzura depuse de PNL, scrieRomania Libera.

Ce averi au ministrii noului Cabinet. Ciolos a renuntat la un salariu de 160.000 de EURO/an pentru unul de 8 ori mai mic. Ministrii noului Cabinet nu se lauda cu averi prea mari. Premierul Dacian Ciolos va castiga mai putin decat pana acum, avand in vedere ca leafa de la Guvern ii va aduce cel mult 20 de mii de euro pe an, fata de 160 de mii, cat primea la Bruxelles. Seful de la Transporturi se lauda, totusi, cu o ferma de animale, iar cativa colegi din guvern au case de vacanta, mostenite in general de la parinti. Seful noului guvern de tehnocrati ar putea avea chiar nesansa de a se trezi ca i se va taia salariul. Daca in acest moment premierul Romaniei castiga 3 mii de euro, parlamentarii ar putea sa respinga ordonanta care a majorat salariile unor demnitari. In acest caz, ar mai castiga doar 7 mii de lei pe luna, de opt ori mai putin decat primea la Bruxelles, anuntaStirileProtv.ro.

DW: Votul de la distanta si natiunea extrateritoriala. Rezolva votul prin corespondeta problema pe care a generat-o in ultimii 10 ani masiva emigratie romaneasca? Noul guvern e dator sa aduca clarificari si solutii. S-a creat o mica controversa pe tema programului guvernului Ciolos mai ales din cauza legislatiei electorale. De ce nu contine o referinta imperativa la votul prin corespondenta? Cum e posibil ca tocmai guvernul instalat ca urmare a unor mari manifestatii de strada sa neglijeze acest aspect? Programul publicat face intr-adevar referinte destul de vagi: „Niciun proces electoral din Romania nu mai trebuie sa fie vreodata pus sub semnul intrebarii din cauza modului de organizare; accesul tuturor romanilor la vot; digitalizarea listelor si a procesului electoral in regim de urgenta”. Asta e tot. S-ar putea obiecta ca o lege a votului prin corespondenta a fost deja adoptata si, prin urmare, nu ar mai fi nevoie de nicio precizare. Totusi legea, aflata in faza de control constitutional, nu se aplica decat la alegerile parlamentare si nu la cele europene sau prezidentiale, fiind mai curand un soi de experiment cu aplicare limitata. Partizanii votului prin corespondenta au protestat, fireste, cerand o lege cuprinzatoare si cu bataie lunga si nu una de incercare, informeazaDeutsche Welle.