The Washington Post: Carnagiul din Siria se apropie de un apogeu cumplit

Guvernele occidentale au fost epuizate de războiul civil aparent fără sfârşit din Siria. Multe sunt distrase de conflicte învrăjbitoare din politica internă. Rezultatul este o reacţie tragic de tăcută, în vreme ce războiul sirian se apropie de un apogeu cumplit în provincia nordică Idlib, notează un editorial al The Washington Post, potrivit Rador.

Conform ONU, aproximativ 900.000 de oameni au fugit începând din decembrie din calea unei noi ofensive a forţelor regimului lui Bashar al-Assad şi a aliaţilor lui ruşi şi iranieni. Printre ei se estimează a fi 500.000 de copii. Majoritatea acestor civili este îngrămădită într-o fâşie îngustă de teritoriu de la graniţa cu Turcia, care este complet închisă. Mulţi nu au adăposturi în care să se ferească de ger. „Mamele ard plastic pentru a-şi încălzi copiii”, declara săptămâna trecută Mark Lowcock, un oficial al ONU. „Bebeluşi şi copii mici mor din cauza frigului.”

Avioane ruseşti şi siriene au declanşat în mod intenţionat acest exod prin bombardarea neîncetată a ţintelor civile din Idlib, ultimul bastion mai mare ocupat de forţe anti-Assad. Grupurile rebele dominante în zonă sunt jihadişti având legături cu Al-Qaeda, care sunt consideraţi terorişti de guvernele occidentale. Însă ofensiva nu a făcut nici o distincţie între ei şi cele peste 3 milioane de civili din provincie, dintre care sute de mii sunt de fapt refugiaţi din alte părţi ale Siriei.

Unicul apărător al acestor oameni disperaţi este Turcia, care a detaşat în regiune mii de trupe, tancuri şi artilerie în ultimele săptămâni. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va lansa o ofensivă contra forţelor lui Assad dacă nu se vor retrage până la finalul acestei săptămâni. Au avut deja loc ciocniri între trupele turceşti şi siriene, aparent soldate cu zeci de morţi. Conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, aparate de zbor ruseşti şi siriene bombardau luni poziţii turceşti din sudul zonei rurale a provinciei Idlib.

Dl Erdogan pare că speră că va putea institui o zonă de siguranţă lată de peste 30 de kilometri la sud de graniţa Turciei, care să includă şi capitala provincială, Idlib. Acest lucru ar permite civililor să primească ajutoare umanitare şi i-ar împiedica pe refugiaţi să se reverse în Turcia, care adăposteşte deja 3,6 milioane de sirieni. Guvernul rus pare înclinat să permită acest gen de zonă de siguranţă, deşi probabil una mult mai mică. Din perspectiva preşedintelui rus Vladimir Putin sunt în joc relaţiile calde pe care le-a cultivat cu dl Erdogan, în detrimentul alianţei Turciei cu SUA şi NATO.

Regimul Assad este însă hotărât să captureze întreaga Idlib, indiferent de costurile umane. Iar tiparul omniprezent al războiului sirian l-au reprezentat promisiunile Rusiei de a ţine în frâu Damascul, doar pentru ca ulterior să nu o facă. De aceea este urgent ca SUA şi guvernele europene să aplice acum o presiune concertată asupra dlui Putin pentru a pune capăt ofensivei, a implementa un armistiţiu şi a permite acces deplin în Idlib agenţiilor umanitare. Ei ar trebui să-i transmită foarte clar Moscovei că va avea de plătit un preţ substanţial – sub forma de noi sancţiuni şi o inversare a tatonărilor europene pentru relaţii mai bune – dacă acest carnagiu nu va înceta.