To Russia with love sau cum ajungi sa te judeci în Rusia

Deși greu de crezut, li s-a întâmplat tocmai unor societăți Google (1) să fie obligate de către Tribunalul Arbitral (2) din Moscova să se judece în instanțele din Rusia, chiar dacă contractul încheiat de acestea cu Țarigrad Media prevedea competența instanțelor din California sau din Marea Britanie (3), termenii de utilizare a serviciilor Google (4) fiind parte integrală a contractului.

Această decizie a fost posibilă din cauza Legii federale nr. 171-FZ din 8 iunie 2020 care a intrat în vigoare la 19 iunie 2020, cunoscută și drept Legea Lugovoy, după numele autorului.

Legea Lugovoy recunoaște competența exclusivă a instanțelor arbitrale din Rusia pentru soluționarea cauzelor în care participă persoane fizice sau juridice de naționalitate rusă, supuse unor măsuri restrictive impuse de către state terțe și a cauzelor dintre persoanelor fizice/juridice de naționalitate rusă sau străină, generate de restricțiile impuse Rusiei de către state terțe, restricții ce pot afecta și persoanele juridice de naționalitate străină prin prisma acționariatului lor, a beneficiarilor reali sau a partenerilor contractuali.

Legea Lugovoy se aplică și în cazul în care între părți există o convenție arbitrală, care însă nu poate fi pusă în executare ca urmare a restricțiilor aplicate uneia dintre părți de către state terțe.

Noile prevederi permit persoanelor supuse restricțiilor să solicite în instanțele arbitrale din Rusia (de la domiciliul sau sediul lor social): (1) soluționarea cauzei, dacă pe rolul instanțelor de judecată sau arbitrale străine nu există înregistrată o cauză între aceleași părți, cu aceleași cauză și obiect, și (2) să solicite instanțelor arbitrale ruse să emită o ordonanță prin care să interzică inițierea, dacă există probe suficiente că aceasta va urma, sau continuarea procedurilor judiciare împotriva sa în state terțe (anti-suit injunction).

Este important de reținut că aceste remedii procedurale nu sunt disponibile tuturor persoanelor fizice/juridice de naționalitate rusă ci doar persoanelor de naționalitate rusă sau naționalitate străină subiect al restricțiilor impuse de către state terțe împotriva lor sau afectate de către acestea.

Amintim că, urmare a anexării Crimeei de către Rusia, începând cu martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei. Printre măsurile impuse se numără înghețarea activelor personalelor fizice și juridice și restricții de călătorie, dar și sancțiuni economice și restricții privind cooperarea economică (5). Sancțiuni similare au fost impuse și de Statele Unite ale Americii.

Unul dintre motivele adoptării Legii Lugovoy este asigurarea dreptului la apărare a persoanelor de naționalitate rusă sau străină afectate de restricțiile impuse de state terțe.

Un precedent ce a dus la adoptarea legii este menționat de Oleg Deripaska (Forbes #775) în acțiunea sa împotriva U.S. Department of the Treasury prin care se urmărește excluderea acestuia din lista de persoane restricționate, în care se menționează la pct. 46 (6) că într-un proces înregistrat pe rolul instanțelor din Marea Britanie, acesta nu a reușit să prevină emiterea unui ordin de indisponibilizare a bunurilor cu aplicabilitate la nivel internaţional (Worldwide Freezing Order) pentru că nu a beneficiat de asistență și reprezentare juridică.

În acest sens Deripaska arată că era reprezentat în acel dosar de o firmă de avocatură americană, care, pentru a continua colaborarea, avea nevoie de o aprobare din partea OFAC (Office of Foreign Assets Control) ce i-a fost refuzată. Având în vedere refuzul OFAC, și alte firme de avocatură au refuzat colaborarea cu Deripaska de teama sancțiunilor, iar când, în final, Deripaska a găsit o firmă de avocatură dispusă să îl reprezinte, banca firmei de avocatura a refuzat operarea transferului onorariului în contul firmei de avocatură, tot din cauza posibilelor sancțiuni din partea SUA.

Procesul menționat de Deripaska precum și altele similare au determinat adoptarea Legii Lugovoy – un exemplu de legiferare reactivă și protecționistă.

Întorcându-ne la procesul dintre Țarigrad Media (7) și Google, acesta are ca obiect blocarea de către Google a contului de YouTube al Țarigrad Media ca urmare a restricțiilor impuse împotriva beneficiarului real al acestuia Konstantin Malofeev (8).

Inițial Tribunalul Arbitral din Moscova a emis la data de 20 decembrie 2020 o ordonanță prin care se declara competent să judece cauza, având în vedere imposibilitatea aplicării convenției arbitrale dintre Țarigrad Media și Google cuprinsă în termenii de utilizare a serviciilor Google, având în vedere restricțiile impuse dlui Maloffev, și prin urmare, imposibilitatea angajării unui apărător în statele terțe (SUA și Marea Britanie), precum și imposibilitatea dlui Malofeev de a se prezenta în instanță din cauza restricțiilor de călătorie.

Ulterior, Tribunalul Arbitral de la Moscova a admis, la 13 aprilie 2021, cererea formulată de Țarigrad Media și a dispus obligarea Google la deblocarea contului de YouTube al Țarigrad Media în termen de 5 zile de la momentul la care hotărârea devine executorie, stabilind și daune cominatorii în sarcina Google în valoare de 100.000 ruble (aprox. 1000 EUR) pe zi de întârziere.

Cazul de mai sus este doar un exemplu. Având în vedere precedentul creat, devine cu atât mai critică analiza structurii acționariatului precum și a beneficiarilor reali ai partenerilor contractuali din Rusia pentru a stabili dacă aceștia sunt vizați de măsurile restrictive impuse și ca atare, dacă există riscul aplicării Legii Lugovoy și unor litigii în fața instanțelor din Rusia.

Pe lângă creșterea riscului unor proceduri judiciare în Rusia, este de notat ca Legea Lugovoy nu împiedică instanțele judecătorești sau arbitrale din afara Rusiei să se considere, în continuare, competente în a judeca cauze ce vizează persoane sau companii supuse restricțiilor, în ciuda unor anti-suit injunctions emise de o instanță arbitrală din Rusia, existând astfel riscul suplimentar al unor litigii paralele.

Un articol semnat de Daniela Goreacii, Senior Associate în cadrul act Botezatu Estrade Partners. ​

Note

(1) Google Ireland Limited, Google LLC și Google S.R.L. filiala din Rusia

(2) Tribunalele arbitrale fac parte din sistemul judiciar rus și sunt competente să judece cauzele între profesioniști, sau cu participarea acestora, în legătura cu activitatea lor economică. Este un regim diferit față de arbitrajul în sensul jurisdicției private conform art. 543 Cod de procedură civilă român. Acestea nu reprezintă o jurisdicție alternativă cu caracter privat, ci sunt instanțe din sistemul public judiciar, în competența cărora este atribuită judecarea cauzelor cu specific economic ce deriva din activitatea antreprenorială.

(3) Link

(4) Link

(5) Link

(6) Link

(7) Link

(8) Link