Tragedie academica americana. Poti da doctorate cu tema barbatilor potential violatori – interviu Haute Culture cu Radu Jörgensen, autorul romanului “EXIT 45"
“EXIT 45. Tragedie academica americana”, aparut la editura Humanitas este despre America si constiinta umana: “Un tip genial si lipsit scrupule, un profesor, se hotaraste brusc sa faca un studiu al lumii universitare americane, privind-o din interior. Sa-i testeze rezistenta la noile paradoxuri si noile dogme. Personajul e in masina, intr-o zi de vara, in secolul XXI. Iese de pe autostrada la Exit-ul 45 si, acceptand o provocare, isi stabileste acolo, in localitatea dominata de prezenta unei universitati, domiciliul. Just like that. E o forma de libertate de decizie absoluta.
Reporter: Care-i scriitorul care spune adevarul despre America?
Radu Jörgensen:In general, Philip Roth. E de admirat ca, scriind mult, a acoperit istoria lor recenta pe perioade si evenimente, lucrand cu stoicism. Am citit multe dintre romanele lui. A scris despre toate probleme sociale, psihologice, intelectuale care afecteaza constiinta americana. Povestea din “Pastorala americana” e, din nou, azi, foarte actuala. E vorba despre o tanara manipulata de radicalism si care ajunge sa faca lucruri aberante. Pleaca de la ura impotriva sistemului. Ura care i-a fost inoculata. Ajunge sa puna bombe in oficiul de posta local.
Reporter: Tragedia academica americana. Sunt doua constiinte umane in contrast. Care-i povestea experimentului intelectual al profesorului sarb?
Radu Jörgensen: Sunt doi profesori, unul de originie poloneza, celalalt de origine sarba, intr-un colegiu universitar american. Sarbul e un tip care nu a venit sa ramana, face doar un experiment. Pur si simplu a iesit de pe sosea la Exit-ul 45, intr-o zi de inceput de vara. A auzit acolo niste voci la microfon strigand o lista de studenti. E ziua de Commencement. Ziua de sfarsit de an academic. El intra acolo ca intr-o lume magica. E un tip care n-are obligatii. Ia o hotarare. In ultimele luni dinaintea acelei zile se intreba mereu: De ce a ajuns el in America? Ce l-a purtat acolo? Intra in acest colegiu si-si spune: Poate asta e motivul. E o joaca pentru el, a fi profesor. La inceput. E un tip genial si un bun actor, mimeaza apartenenta la grupul de studiat. Descopera niste mecanisme, un nucleu de forta al universitatii, tot felul de manipulari bazate pe amenintarea cu political correctness. Isi propune sa studieze sistemul. Este total detasat. Nu accepta niciun compromis si isi noteaza observatiile.
Reporter: Ce-i cu Lumea din EXIT 45. Unde-i libertatea?
Radu Jörgensen: Vlašić ajunge in lumea aceea intr-o zi oarecare de vara, iesind de pe sosea la o statie de benzina tot oarecare si, in timp ca asteapta ca cisterna cu combustibil sa elibereze accesul spre pompe, intra pe o alee oarecare, printre azalee, in curtea institutului. Si ramane acolo, tentat, amuzat. Just like that! E o forma de libertate absoluta, sa nu-ti pese, sa consideri ca n-ai obligatii, sa-ti schimbi traiectoria din mers. Toti avem niste obligatii, nu-i asa, un trecut, un parcurs. Nu ne putem permite libertatea de decizie a lui Vlašić. De aceea cred ca vrem, ca cititori acum, sa ne insotim cu el pe 672 pagini. Sa ne duca, cu aroganta, in locuri unde… n-are ce cauta. Incognito. Isi spune: intru aici, si prin asta in lumea lor academica, apoi vad eu ce se intampla. E o libertate sa te opresti intr-o seara dintr-o plimbare pe bulevard si sa intri la teatru, desi nu-ti pusesesi in gand sa mergi la teatru, nu? Darmite libertatea sa pleci cu masina, sa traversezi un continent din Arizona pana pe Coasta de Est si sa zici: domnule, eu aici am sa-mi petrec urmatoarele sase luni sau un an, habar n-am de ce, dar n-am de dat nimanui socoteala.
Reporter: America. Cum v-a definit destinul?
Radu Jörgensen: Cred ca ni se lasa loc intotdeauna pentru un sub-destin, ca sa folosesc o sintagma intalnita candva la Marin Preda. Vedeti, la 41 de ani am intrat de buna voie intr-un program post-universitar de matematici in America. Am facut un pariu cu mine. Am vrut sa vad cum e sa studiezi matematica superioara cot la cot cu oameni intre 23 si 30 de ani, cei mai multi, carora le merge mintea brici. N-am simtit, apropo, niciun fel de xenofobie in America. In Europa de Vest fusese putin altfel. “Asta-i ecuatia, hai s-o rezolvam, iata lista de teoreme, hai sa le demonstram”, asa au mers lucrurile in SUA. M-am simtit deodata foarte liber. Mintea mea, nimic altceva, trebuia sa lucreze ca sa tina la viteza cu care se invarteau celelalte minti, imprejur.
Reporter: Ce va bucura in America?
Radu Jörgensen: Spatiile deschise. Calatoriile. Distantele mari pe care le parcurgi cu masina. Schimbarea de decor. Lipsa de vama, si la propriu si la figurat.
Reporter: Exista o parte de cosmar in Visul American?
Radu Jörgensen:Desigur, de unde si-un roman de 672 de pagini. Pe care, apropo, as vrea ca cititorul roman sa-l ia cu el, in rucsac, in vara asta, la Predeal, la Portita, la matusa la care sta in vacanta in Apuseni, si, citindu-l, sa inteleaga corect, prin destinul personajelor din carte, America de secol XXI. E mai ofertant si mai spectaculos, zic eu, sa afli ce e de aflat luptandu-te cu oameni vii, cu personaje care au dreptul la cuvant si la fapte, decat cu articole de stiri din ziare partizane. Ce se stie, spre exemplu, in Europa despre cuplurile bi-rasiale din SUA? In carte, Vlašić are o partenera de culoare. O studenta care insa e mai mare ca el. Foarte interesant. Impreuna trec prin, peste si pe dedesubtul unor bariere pe care dogmele moderne le impun. Un fel de Ghici cine vine la cina? rasturnat. Una dintre probleme in America de azi o constitue political correctness, care preseaza foarte tare. A inceput odata cu miscarile din ‘68, s-a intensificat in anii ‘90, in momentul in care catedrele universitare au ajuns sa fie dominate de acesti oameni si, azi, se trece de la sfaturi bine intentionate la radicalism, esti cu noi sau impotriva noastra? Ei isi spun progresisti, dar multi sunt niste radicali cu care nu se mai poate vorbi. Oameni cu scoala care ies in campus la miezul noptii scandand si tropaie prin biblioteci pentru ca n-a iesit candidatul lor.
Reporter: De unde furia?
Radu Jörgensen:S-au auto-sugestionat cum ca lumea trebuie sa se comporte dupa regulile stabilite de ei arbitrar si nu dupa legile normale ale unei societati. Care sunt cizelate si acceptate in zeci, sute de ani. De unde si furtul lingvistic, deturnarea termenului de corectitudine. Nu putem deodata sa venim cu un tipar nou si sa fortam lumea sa intre in tiparul nostru. Chiar daca poate intentiile, cele initiale, au fost, unele, bune. A impune cu forta, amenintand, santajand, ridiculizand, marginalizandu-ti adversarul, oponentul este destructiv.
Reporter: Cum e relatia intre sexe in America?
Radu Jörgensen: E din ce in ce mai deteriorata. Vremurile lui Make love, not war au trecut de mult. Familia e si ea sub asediu. Astazi dicteaza aripa feminismului agresiv. Reprezentante inteligente ale miscarii feministe, precum Camille Paglia sau Christina Sommers, sunt consternate si incearca sa balanseze cat de cat. Chiar luna trecuta a aparut o culegere de texte a doamnei Paglia pe care abia astept s-o citesc la intoarecre in SUA. In Suedia e inca si mai rau. Un exemplu din Göteborg, ca sa vedeti la ce s-a ajuns: Daca erai la plimbare vineri seara, vedeai pe trotoarul din dreapta cinci baieti de douazeci de ani mergand in susul strazii si pe cel din stanga cinci fete care mergeau in josul strazii. Tristi, simuland veselia. De ce nu sunt oamenii astia impreuna, te intrebai? Au fost expusi unei manipulari crunte, la fel de grava, de castratoare, cum era manipularea bisericii cu sapte sute de ani in urma. Ne intoarcem in Evul Mediu. Exista, de pilda, lucrari de doctorat in studii de gen sau in psihologie in care barbatii sunt considerati toti potentiali violatori. Toti. E negru pe alb. Cum se poate sa dai unui asemenea autor un titlu universitar pe asa ceva? Cei care o fac isi zic liberali. Cum sa-i numesti liberali? Definitia liberalismului, oricat de larga, n-are legatura cu starea actuala de fapt.
Cine este Jorgensen:
RADU JÖRGENSEN, romancier, traducător, jurnalist, inginer geofizician şi matematician român stabilit în Statele Unite, s-a născut în 1962, la Iaşi. Este absolvent al Colegiului Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti şi al Facultăţii de Inginerie Geologică şi Geofizică de la Universitatea din Bucureşti (1987). La nivel postuniversitar, a studiat ziaristica, la Universitatea din Göteborg, şi pedagogia generală şi matematică, la Universitatea din Växjö, Suedia. În 2004 a obţinut în S.U.A. titlul de Master of Science in Mathematics la Universitatea din Birmingham, Alabama.Mai multedetalii biografice pe humanitas.ro.
INTERVIURILE HotNews.ro