USL: mic îndreptar geografic

(Micul îndreptar geografic cu privire la ARD se află aici).

Acest articol are sens dacă înţelegem care este diferenţa adusă de un candidat care câştigă în colegiul său cu 50%+1 din voturi.

Să luăm un judeţ cu 5 colegii, adică în care există 5 curse electorale şi din care s-ar alege teoretic 5 deputaţi. Să presupunem că aceste colegii sunt perfect omogene, adică USL obţine acelaşi scor indiferent de colegiu, ARD obţine alt scor dar identic în toate colegiile din judeţ, etc.

Situaţia A: USL 49%, ARD 26%, PPDD 25%.

USL obţine 2 mandate (49% din 5, rotunjit în jos).

ARD 1

PPDD 1.

Spuneam că sunt 5 colegii, dar s-au distribuit doar patru mandate (2+1+1). Ce se întâmplă cu al cincilea mandat care trebuie alocat? Se va duce la redistribuirea naţională. El s-ar putea duce la un candidat USL. Sau la ARD. Sau la PPDD.

Situaţia B: USL 51%, ARD 25%, PPDD 24%.

USL obţine 5 mandate, câştigând “din prima” cinci mandate. Dar procentele celorlalte forţe politice nu dispar. Numărul de mandate se suplimentează. ARD are dreptul la 1 mandat (adică 25% din 5 = 1.25), PPDD 1 (24% din 5 = 1.2). Şi gata. Nu mai există trimitere de procente la redistribuirea naţională. Deja s-au ocupat toate mandatele, ba mai mult s-au ocupat şi mandate în plus. Tot ce este după 1 la ARD şi PPDD (0.25 respectiv 0.2) se pierde.

Dar asta nu e tot.

Între cele două situaţii există o diferenţă de 3 mandate între performanţa USL. În primul caz obţine 2. În al doilea caz obţine 5. Ce a dat diferenţa dintre cele două situaţii? Am mutat două procente. Doar două. De la 49% USL s-a dus la 51%. Am luat de la ARD şi PPDD un procent. Atât. Într-un judeţ două procente înseamnă trei mii de voturi, poate chiar mai puţin, dintr-un total de 150 de mii de votanţi. Dar aceste trei mii de voturi pot aduce două-trei mandate în plus USL.

Multiplică acum situaţia cu doi (Camera Deputaţilor şi Senat).

Multiplic-o din nou cu 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Gândeşte-te că în multe judeţe nu vorbim de o diferenţă de două-trei mandate, ci de patru sau cinci sau zece.

Devine evident că în colegiile în care USL nu obţine 50% candidaţii săi vor avea mari probleme. Vom vedea de zeci de ori următoarea situaţie:

Candidatul A, USL, 49% din voturi (sau 48%, sau 47%)

Candidatul B, ARD, 21% din voturi

Candidatul C, PPDD, 11% din voturi

… iar candidatul A nu va intra în parlament, pentru că din colegiul său trebuie alocat un mandat candidatului ARD sau PPDD.

Rezultatul alegerilor locale ne dă câteva indicii apropo de distribuţia mandatelor, mai ales dacă luăm în calcul şi prezenţa de la referendum. Avem astfel şi o imagine a strategiilor USL:

1. Candidaţii USL din Transilvania au un drum mult mai greu în faţă decât candidaţii USL din Vechiul Regat. USL nu a obţinut peste 50% în niciun judeţ din Transilvania la locale. În toate judeţele din Transilvania prezenţa la referendum a fost sub media naţională.

Excepţia la ambele afirmaţii este dată de Caraş-Severin, unde plecarea lui Frunzăverde cu primari cu tot a angrenat deplasarea a zeci de mii de voturi spre USL.

2. Să lăsăm la o parte Transilvania. Iată împărţirea judeţelor din Vechiul Regat după scenariul cel mai posibil:

Situaţia A (în aceste judeţe USL nu câştigă prin 50%+1 în niciun colegiu sau în foarte puţine): Brăila, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Tulcea.

Situaţia B (în aceste judeţe USL câştigă cu 50%+1 în toate colegiile sau aproape în toate): Bucureşti, Argeş, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.

Între cele două situaţii (în aceste judeţe, în unele colegii USL va câştiga cu 50%+1, în altele nu): Bacău, Botoşani, Călăraşi, Buzău, Dâmboviţa, Dolj.

Planul USL este simplu. Vrea să mute cât mai multe judeţe aflate în situaţia A într-una din celelalte două liste. Vrea să păstreze cât mai multe dintre judeţele aflate în situaţia B … în aceeaşi stare. Şi vrea să deplaseze cele 6 judeţe aflate în ultima listă în situaţia B, păzind ca nu cumva ele să ajungă în situaţia A.

O mică observaţie:

5 judeţe se află în situaţia A.

14 judeţe şi Bucureşti-ul se află în situaţia B.

6 judeţe se află între cele două situaţii.

Practic mai mult de jumătate din judeţele din Vechiul Regat sunt teoretic bastioane USL. Din acest motiv toate simulările serioase din ultima vreme arată că USL poate obţine un procent din mandatele din parlament mult mai mare decât procentul din voturi (ex. cu 48% din voturi -> 59% din mandate). Dacă acest lucru îţi este neclar, să ne uităm din nou ce înseamnă o “situaţie B”: cu 51% din voturi într-un judeţ, USL obţine 5 din cele 7 mandate ale judeţului, adică … 70% din mandate ( 5/7 ).

3. La prezenţă mare, USL va repurta o victorie zdrobitoare. Sondajele arată aproape fără excepţii că scorul USL creşte odată cu prezenţa la vot. Simplu spus, oamenii care ezită dacă să vină la vot sunt în marea lor majoritate foşti votanţi sau simpatizanţi USL. O prezenţă mare reduce ponderea electoratelor PPDD şi ARD. Dar nu numai asta. O prezenţă mare măreşte numărul de situaţii B, în care USL obţine majoritate simplă, şi deci şi mandatele.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro