Verificarea "starii de sanatate" a politicii agricole europene aduce mai multi bani fermierilor romani din 2010

Consiliul ministrilor europeni ai agriculturii a “verificat” timp de trei zile, prin dezbateri intense, “starea de sanatate” a Politicii Agricole Comune (PAC). Romania a obtinut bani mai multi pentru agricultori, din 2010. “Eu am venit cu ideea clara de a obtine o crestere a top-up-urilor (n.r. procentul din subventia pe hectar care reprezinta contributia de la bugetul de stat) si gasirea unor fonduri pentru subventionarea anumitor sectoare sau culturi in zone defavorizate”, a delcarat ministrul Dacian Ciolos pentru HotNews.ro.

Masurile luate la nivelul UE ca urmare a verificarii “starii de sanatate” a PAC au fost intens disputate de statele membre. Romania a venit la Bruxelles cu propriul punct de vedere si cu propriile cerinte, pentru care a facut un lobby intens.

Un nivel mai ridicat al subventiei pe hectar mai repede decat prevede Tratatul de aderare

Principala solicitare a Romaniei a fost de reducere a decalajului subventiilor fata de statele membre vechi ale UE.

“Am solicitat sa avem posibilitatea sa dam o suma mai mare de la bugetul national in componenta subventiilor, sa crestem asa-zisele top-ups. Ca sa fie mai clar, din 2010 de cand se va aplica aceasta masura, subventia la hectar in Romania ar fi trebuit, in mod normal, sa fie de 126 de euro la hectar, dintre care 30% erau fonduri nationale, iar 40% din fonduri europene. Astfel, am fi ajuns la 85% din media subventiei europene. Odata cu masura adoptata in Consiliu, contributia din bugetul national va fi de 50%, iar subventia va ajunge astfel in 2010 la 172-173 de euro/hectar si la 95% din nivelul mediu european”, a explicat Ciolos.

Subventiile complementare sunt de la bugetul de stat, dar o parte din aceste sume poate fi acoperita si din fonduri europene destinate dezvoltarii rurale, pana in 2010. Dupa 2010, Comisia nu a mai fost de acord cu aceasta sursa, in conditiile in care a decis reorientarea banilor dinspre platile directe spre dezvoltare rurala, o masura profund controversata si intens discutata la Consiliu.

Ministrul nu isi face insa probleme, intrucat din 2010 nu vor mai exista formele de ajutor de stat existente acum si valabile pana in 2009, asa ca banii aceia pot fi directionati spre top-ups si vor acoperi cresterea acestora de la 30% la 50% din subventie.

Prin urmare, Romania obtine astfel o crestere mai rapida decat cea prevazuta de Tratatul de aderare a subventiei la hectar si o reducere a decalajului dintre nivelul subventiei la noi si cel din statele europene vechi.

De altfel, a spus ministrul, noile state membre fac presiuni de cateva luni de zile asupra Comisiei pentru a o determina sa gaseasca bani comunitari suplimentari, insa alocarea bugetara actuala este pana in 2013 si nu se mai poate face nimic. Totusi, Romania, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia au obtinut declaratia ferma a Comisiei ca din urmatoarea alocare bugetara – 2014- 2021 – principiile stabilite vor avea in vedere o reimpartirie a fondurilor mai echilibrata, iar statele membre vechi si noi vor fi puse pe picior de egalitate.

Sprijin financiar de 105 milioane de euro pentru sectoare “sensibile”

Cea de-a doua masura intens sustinuta de Romania in Consiliu a fost o obtinerea unor fonduri pentru sectoarele cu probleme speciale, asa numitele masuri Articolul 68.

Potrivit Articolului 68, statele membre pot sa isi faca un fond luand pana la 10% din valoarea totala a platilor directe din care sa acorde niste subventii complementare unor sectoare “sensibile”, pentru productii in zone defavorizate care risca sa dispara, daca nu sunt sustinute. Este vorba despre productia de carne de vita, de oaie, de capra, cultivarea de orez in zone defavorizate, in general pentru productii cu subventii decuplate, conform noilor prevederi ale PAC.

Romania ar fi avut, la nivelul anului 2010 in jur de 70 de milioane de euro, in conditiile in care sunt alocate 700 de milioane de euro pentru platile la hectar. Ministrul Ciolos s-a alaturat argumentatiei omologilor sai din noile state membre central si est europene, UE12, care au aratat ca nivelul subventiilor este foarte mic si au cerut bani europeni in acest sens.

“Comisia Europeana a spus initial ca nu are bani, dar i s-a indicat faptul ca nu mai da 90 de milioane subventii pentru culturile energetice, din care se fac biocombustibili, ca de exemplu rapita. In final am obtinut 360 de milioane de euro pe care Comisia ii acorda celor 12 state membre pentru sase ani de zile si sunt impartiti proportional. Romania a obtinut cea mai mare suma, de 105 milioane, care inseamna in jur de 17 milioane de euro pe an incepand cu 2010”, a spus ministrul roman al agriculturii.

Ce se poate finanta cu acesti bani ramane sa fie stabilit, Ciolos aratand ca trebuie facut un plan de masuri in cursul anului 2009. In el poate fi inclusa subventionarea laptelui de calitate in zonele de munte, sau productia de carne de vita sau de oaie, dar si alte masuri privind asa-numitele “noi provocari” care apar din schimbarea climatica. Ministrul a dat exemplul posibilitatii de finantare a asigurarilor agricultorilor, asigurari pentru culturi sau pentru venituri.

Romania a avut o pozitie schimbatoare in privinta cotelor de lapte

Initial, Romania s-a aflat in grupul tarilor care au sustinut o crestere mare in timp a cotelor de lapte, cu 2%, alaturi de Italia, Polonia, tarile baltice sau Slovacia.

Contraponderea a fost alcatuita din Germania si Olanda, care au argumentat ca la o crestere mare a cotelor pretul laptelui risca sa scada foarte mult.

Mai apoi, Romania a vrut sa aiba o abordare echilibrata, mai ales ca dezbaterile pe aceasta tema au fost foarte intense si lungi. “Pentru noi este important sa avem acea rezerva pentru fermele nou infiintate sau care se extind prin investitii”, a spus ministrul, adaugand ca Romania oricum nu a realizat in primul an cota alocata.

Prin urmare a fost de acord cu pozitia adoptata in final: o crestere treptata a cotelor de lapte de 5% in 5 ani, pana in 2015, cand ele vor fi eliminate. Statele membre pot creste 1% pe an, cu exceptia Italiei, care a obtinut cresterea cu 5% din primul an. Decizia Consiliului mai prevede ca fermierii care isi depasesc, in 2009/10 si 2010/11, cota de lapte cu mai mult de 6% vor plati amenzi cu 50% mai mari decat in mod normal.

Situatia de pe piata laptelui va fi analizata in 2010 si 2012, a decis Consiliul, pentru a mai tempera nemultumirea Germaniei, nemultumita de aceasta decizie.

2016 pentru standarde inalte in ferme si mecanisme de interventie

Tot in bani s-a putea traduce si derogarile obtinute in Consiliu pentru Romania. Fermierii romani, si cei europeni in general, risca sa piarda din subventii daca nu se conformeaza unor standarde privind mediul, igiena in ferme si bunastarea animalelor.

Initial, Romania a avut o perioada de tranzitie pana in 2012 pentru conformarea la standardele de mediu in ferme si pana in 2014 in ceea ce priveste igiena in ferme si bunastarea animalelor. “Adoptarea unor astfel de standarde presupune investitii in ferme si cheltuieli. Noi am cerut acum o decalare pana in 2016 pentru adoptarea acestora si am obtinut-o”, a precizat ministrul.

O ultima masura in favoarea Romaniei a fost mentinerea mecanismului de interventie pe piata cerealelor. Ciolos s-a dovedit un aliat al omologului francez, Franta fiind puternica sustinatoare a acestui mecanism. Astfel, Comisia a acceptat mentinerea pretului de interventie de 101 euro pe tona de grau, dar nu pentru o cantitate nelimitata, ci pentru 3 milioane de tone la nivel comunitar, care se vor imparti proportional.

Noapte alba la Consiliu

Ministrii agriculturii din UE au cazut de acord dupa trei zile de discutii aprise si “sub asediul” protestatarilor din sectorul producatorilor de tutun asupra “starii de sanatate” a politicii agricole comune. Mai simplu, ei au adoptat masuri menite sa simplifice politica agricola europeana si sa indeparteze din restrictiile impuse fermierilor, pentru ca acestia sa se poata adapta mai usor pietei.

Detinatorii portofoliilor agriculturii in cele 27 de state membre au avut dezbateri si negocieri toata noaptea de 19 spre 20 noiembrie, o situatie de altfel comuna cand sunt subiecte de importanta maxima. De-abia la ora 7 dimineata s-au reunit cu totii pentru discutia finala, dupa ce toata noaptea presedintia franceza si Comisia au purtat discutii cu fiecare ministru in parte.

Masurile adoptate sunt provizorii pana in 2013, momentul in care urmeaza o reforma profunda a PAC (politicii agricole comune). Ele prevad cresterea treptata a cotelor de lapte pana la eliminarea lor in 2015, eliminarea obligativitatii ca fermierii sa aiba o suprafata de teren nearata sau o reducere a platilor directe catre fermieri si directionarea banilor spre dezvoltare rurala.

Aceasta ultima masura este prevazuta pentru a le permite fermierilor sa raspunda la noile provocari si oportunitati ale agriculturii europene, arata Comisia, care a pus pe masa ministrilor propunerile sale. Propuneri diluate in Consiliu, dar compromisul facut – sustine comisarul european pentru agricultura, Mariann Fischer Boel – “pastreaza toate principiile propunerii noastre initiale”. Scopul verificarii “starii de sanatate” a PAC este “de a-i echipa pe fermieri pentru provocarile pe care le vor avea in viitorii ani, precum schimbarea climatica”, a mai spus comisarul.