Victor Ponta dupa Consiliul European: Romania va putea realoca fonduri europene intre programe operationale/ Banii europeni necheltuiti vor alimenta bugetul Pactului de crestere

Romania va putea realoca fonduri intre programele operationale, a spus premierul Victor Orban la finalul lucrarilor Consiliului European. Este o cerinta mai veche a Romaniei, facuta Comisiei Europene, pentru a evita pierderea banilor europeni. Totusi, banii europeni care nu vor reusi sa fie cheltuiti, adica fondurile dezangajate, vor finanta Pactul de crestere adoptat vineri de Consiliu.

Premierul Ponta a indicat faptul ca Pactul de crestere adoptat vineri, care prin care 120 de miliarde de euro sunt alocate pentru masuri de crestere economica pe termen mediu, are beneficii pentru Romania.

Unul dintre ele este faptul ca „s-a trecut in mod expres posibilitatea de a transfera fonduri in cadrul anvelopei Romaniei de la un program operational la altul, astfel incit eforturile noastre de a recupera grave disfunctionalitati sa aiba rezultate”. Prin urmare, o solicitare mai veche a autoriatilor romane pe langa Comisia Europeana este acum pusa in practica. Acest fapt poate face ca banii de la un program mai putin performant sa fie realocati altuia, pentru care exista proiecte, dar nu mai existau fonduri.

Sursele de finantare ale pactului de crestere si creare de locuri de munca sunt obligatiuni emise pentru finantarea unor proiecte specifice (project bonds), fonduri structurale realocate si capital pentru investitii de la BEI.

Joi seara, BEI a mai primit o crestere de capital de 10 miliarde de euro, care creste capacitatea bancii de imprumut cu 60 de miliarde. Fondurile struturale realocate statelor membre se refera la fondurile dezangajate, adica banii pierduti oricum de statele membre pentru a nu fi fost cheltuiti in timpul avut la dispozitie.

Romania are toate sansele sa fie un contributor consistent la aceste fonduri dezangajate, in conditiile in care se afla pe ultimul loc in UE privind absorbtia de fonduri europene. Riscul de a pierde bani pentru necheltuire este redus pentru acesta an, spunea intr-un interviu pentru HotNews.ro, Leonard Orban. Totusi, obiectivul de atragere a 6 miliarde de euro in 2012 nu pare sa fie unul realizabil pe masura ce trec lunile. Numai ca nu trebuie uitat ca exista niste probleme privind Programul Operational pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru care au existat niste misiuni de audit.

Raportul va deveni public in 15 iulie, Romania va avea timp de remediat situatia cateva luni si probabil ca in toamna acestui an Comisia va lua o decizie privind viitorul POS DRU. Daca problemele nu vor fi remediate in sensul dorit de Comisie, atunci programul ar putea fi suspendat si niste bani vor fi pierduti, in ciuda posibilitatii de realocare de fonduri obtinute astazi.

Riscul de dezangajare este mare pentru 2013, cand Romania va trebui sa cheltuie din nou 5-6 miliarde de euro din fondruile structurale.

Premierul a mai aratat ca Romania va putea profita de project bonds, acele obligatiuni emise pentru proiecte in domeniile transporturilor, infrastructurii, societatii informatice, modalitate prin care, vede premierul, o posibilitate de revenire spre Romania a unor bani europeni pe care i-ar pierde prin dezangajare. „Cred si aici ca Romania, daca e in stare sa prezinta proiecte, sa devina mult mai eficienta, poate sa beneficieze direct”, a spus Ponta.

Referitor la cadrul bugetar 2014-2020, primul ministru a anuntat faptul ca la Consiliu s-a decis adoptarea, pana la sfarsitul anului, a principalelor decizii. „Un buget in care speram sa fie in sensul propunerii Comisiei. Daca Romania e capabila, va beneficia mult mai bine de fondurile europene decat in exercitiul 2007-2013”, a spus premierul.

Romania isi doreste o alocare cel putin egala cu cea din perioada 2007-2013, insa batalia de la nivelul UE este una foarte dura. Germania nu vrea ca bugetul UE sa depaseasca 1% din PIB, ceea ce ar insemna, la un calcul foarte rapid, o reducere de 100 de miliarde a bugetului. Marii contributori ai UE sustin o reducere a banilor alocati politicii de coeziune, adica tocmai a acestor fonduri structurale.

Pentru a contracara acest curent s-a organizat Grupul Prietenilor Coeziunii, format din statele noi ale UE (care au aderat in 2004 si 2007), impreuna cu Grecia, Spania, Portugalia si Croatia, care sustin mentinerea unei bugetari corespunzatoare a acestei politici a UE. Acest grup s-a intalnit in urma cu trei saptamani la Bucuresti si a adoptat o declaratie pentru a-si reafirma solidaritatea si a-si reafirma clar pozitia in negocierile privind cadrul bugetar multianual 2014-2020.