VIDEO Anina Ciuciu, tanara roma care se pregateste la Sorbona sa devina judecator, despre drumul din cea mai mare tabara de romi pana in magistratura: Cheile performantei sunt incurajarea parintilor, vointa si munca

Este indescriptibil cum este sa fii cersetor. “Este ceva foarte greu, este ceva foarte jignitor, este o umilinta foarte grea, de care chiar si astazi nu imi face placere sa vorbesc si inca este o durere”. Marturia apartine Aninei Ciuciu, o tanara roma de de 24 de ani care studiaza dreptul la Sorbona. Visul sau este sa devina judecator, pentru ca din aceasta pozitie “poate sa fie aplicata egalitatea si legalitatea”. A plecat impreuna cu familia, la varsta de 7 ani, spre Franta. A trecut insa printr-un adevarat calvar pana sa puna piciorul pe taram francez, a fost nevoita sa cerseasca pentru a supravietui, iar scoala a inceput-o fara sa cunoasca bine limba. A reusit sa recupereze insa rapid, a facut doi ani scolari in unul singur si a devenit cea mai buna eleva din clasa. “Voiam, inconstient, indiferent de situatie, sa fiu cea mai buna, sa arat ca sunt cea mai buna”, a declarat pentru HotNews.ro, in cadrul unui interviu, Anina Ciuciu.

• Vezi aici raspunsurile Alinei Ciuciu la intrebarile cititorilor HotNews.ro

„Cand treci prin ceea ce am trecut eu, esti hotarat la culme sa reusesti. Este singura modalitate prin care poti sa-ti iei revansa asupra vietii”, scrie Anina in cartea pe care a lansat-o la finalul saptamanii trecute in Romania – „Mandra sa fiu rroma” (Puteti obtine de la GiftBooks.ro un exemplar cu autograful autoarei).

Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Anina Ciuciu spune ca viziunea asupra scolii pe care parintii le-o insufla copiilor este esentiala in calea spre performanta. “Daca suntem incurajati de parinti si daca ai sansa sa ai parinti care sunt educati, bineinteles ca ai sanse mai multe sa reusesti in sistemul educational, asta se stie, dar nu este neaparat. Este foarte important daca avem incurajarea parintilor, vointa bineinteles si munca – cred ca astea sunt cheile. Si faptul de a avea o curiozitate, de a incerca sa ne interesam realmente la ce facem, la ce invatam. Mie intotdeauna mi-a placut, eram curioasa si imi placeau toate materiile”, a declarat tanara masteranda la Sorbona.

Fragmente din interviu:

• Nu se poate fara munca. Niciodata nu cred si in niciun domeniu nu se poate sa reusim fara munca, fara eforturi depuse
• La inceput mi-am ascuns identitatea, cand eram mic copil, am facut ce ne indemnau parintii sa facem, trebuia sa ne ascundem ca suntem rromi.
• Putem vorbi de rusine cand tot timpul suntem obligati sa ne ascundem si ne ingrijim de faptul ca se va afla ca suntem rromi – si in ratiunea noastra este ca si cum sa fii rrom este ceva gresit.
• Fiind copil, este foarte greu de acceptat si ai foarte multe neintelegeri, foarte multe intrebari – ce este gresit cu mine – si ai doua posibilitati de a reactiona: prima posibilitate este sa crezi ca intr-adevar este ceva gresit cu tine si sa incerci si tu sa te convingi ca nu e bine si stai in fundul clasei, te pui singur izolat de ceilalti si consideri ca este un esec pentru tine si a doua posibilitate este de a le raspunde si de a demonstra ca de fapt nu este nimic gresit cu tine si ca meriti sa fii respectat ca toti ceilalti si ca poate ca si esti mai bun ca ceilalti.
• Voiam, inconstient, indiferent de situatie, sa fiu cea mai buna, sa arat ca sunt cea mai buna, intotdeauna in clasa am vrut sa arat ca sunt cea mai buna si am fost foarte buna, am avut rezultate foarte bune. Cred ca asta m-a motivat, sa arat ca nu am de ce sa ma ascund.
• Deja din scoala primara am afirmat ca sunt romanca, ca sunt rroma, dar erau foarte multe confuzii in capul colegilor mei din Franta si nu prea intelegeau diferenta.
• Cuvantul tigan are o acceptiune peiorativa in Romania si este o insulta pur si simplu si asta este foarte grav, pentru ca numele unui popor sa devina o insulta… A fost si sinonim in istorie cu “sclav” si din cauza asta cuvantul tigan nu este cel care pe care vreau eu sa il utilizez si in al doilea rand este si un termen exogen: nu vine din comunitate, si din cauza asta prefer termenul rrom, pentru ca este un termen in limba rromani care inseamna om.
• Referitor la perioada in care a fost nevoita sa cerseasca, in cea mai mare tabara de rromi din Europa – la periferia Romei: Este nedescriptibil. Este foarte greu. Cum se ajunge la asta: n-are alta solutie, pur si simplu. In Italia n-am avut nicio autorizatie de sedere, nu aveam niciun document, nu era posibil nici sa te gandesti la o munca pentru ca nu aveai dreptul la asa ceva si eram totdeauna in pericol de expulzare, pentru ca nu aveam dreptul de sedere pe teritoriu. Singura solutie de a supravietui era cersitul si cand nu ai de ales, pentru a supravietui… Nu pot sa descriu, este ceva foarte greu, este ceva foarte jignitor, este o umilinta foarte grea, de care chiar si astazi nu imi face placere sa vorbesc si inca este o durere. Nu-mi place sa vorbesc despre asta.

• Citeste aici raspunsurile Aninei Ciuciu la intrebarile cititorilor HotNews.ro

Pe scurt, despre Anina Ciuciu

Anina Ciuciu s-a nascut in 1990 la Craiova, intr-o familie de rromi. In 1999, dupa multe peripetii si pornind la drum intr-un portbagaj pe care il impartea cu alti 9 copii, a ajuns in Franta, la Bourg-en-Bresse, impreuna cu parintii si surorile ei. Insa in drumul sau, familia a fost insa expulzata din Ungaria, dupa care a doua incercare de a ajunge in Franta s-a sfarsit la Casilino – cea mai mare tabara de rromi din Europa, aflata la periferia Romei, in Italia. Aici a stat jumatate de an, timp in care s-a confruntat cu cea mai neagra saracie, locuind in conditii insalubre si castigandu-si traiul din cersit.

Abia la a treia incercare familia a reusit sa ajunga in Franta, unde insa conditiile nu au fost departe de ce intalnise pe drum. Ajutati de o localnica, parintii apeleaza la autoritati, primesc o locuinta si li se ofera posibilitatea de a lucra.

Aflata in clasa I, Anina se loveste de bariera lingvistica si de un tratament departe de normalitate din partea colegilor. Nu renunta insa la scoala, ajutata de o invatatoare care devenise „protectoarea” familiei, si in scurt timp isi ajunge colegii din urma. Face apoi doi ani scolari in unul singur, obtine bacalaureatul stiintific, licenta in Drept si e acceptata la Universitatea Sorbona, urmandu-si visul de a fi magistrat.

Citeste si:

• A cersit in Franta si acum studiaza la Sorbona. Povestea romancei de etnie roma ce vrea sa devina magistrat