​VIDEO Ciolos a prezentat PAC dupa 2013: Sistemul de plati directe gandit de Comisie ar putea aduce mai multi bani Romaniei

Eliminarea referintei istorice, criterii unitare in UE privind platile directe, sprijin financiar pentru fermierii activi sau o plafonare a platilor – sunt cateva masuri referitoare la banii europeni care ar putea fi atrasi in agricultura, prevazute in comunicarea prezentata joi de comisarul Dacian Ciolos la Bruxelles. Ramane de vazut in ce masura e capabila Romania sa atraga acesti bani, in conditiile in care, fostul comisar Leonard Orban, spunea ca rata de absorbtie in agricultura ar fi in jur de 15%.

In video, comisarul Ciolos in conferinta de presa de la Bruxelles. (Traducerea in limba romana se poate selecta din bara de sub imagine, din partea dreapta.)

Comunicarea, care este inceputul unui proces de consultare in vederea propunerilor legislative pe care Comisia le va face anul viitor, are in vedere mentinerea unei Politici Agricole Comune (PAC) cu doi piloni, unul al platilor directe – potrivit unor noi criterii, renuntandu-se insa la referintele istorice, care vor fi detaliate in pachetul legislativ, celalalt al dezvoltarii rurale. Insa se vrea o PAC mai echitabila si mai acceptabila in ochii contribuabililor europeni, avand in vedere intensa opozitie a unor state membre privind forma actuala sau banii europeni care le revin statelor membre.

Asa ca aceasta comunicare propune:

• o noua viziune asupra platilor directe, care trebuie sa integreze componenta „verde”, sa fie distribuite intr-un mod mai echitabil si mai transparent

• intensificarea eforturilor in directia inovatiei si a combaterii schimbarilor climatice in cadrul programelor de dezvoltare rurala

• transparenta lantului alimentar si sa examineze posibilitatea de a pune la dispozitia statelor membre noi instrumente pentru combaterea volatilitatii excesive a preturilor materiilor prime din agricultura.

Mentinerea bugetului actual ar fi de dorit, dar sperantele in acest sens sunt minime

Comunicarea este saraca in detalii. Bugetul care ar trebui alocat PAC, un subiect extrem de sensibil, lipseste in totalitate, pentru ca este o chestiune ce va urma sa fie discutata in contextul negocierilor si discutiei privind noul cadru bugetar 2014-2020. Inca nu este clar daca va fi un cadru pe sapte ani, ca si pana acum, sau cum propune Comisia, unul pe 10 ani, cu o revizuire la mijlocul perioadei.

La audierile pentru postul de comisar in Parlamentul European din ianuarie 2010, Dacian Ciolos spunea ca pentru ca PAC sa functioneze, trebuie sa aiba un buget consistent. Acum, 40% din bugetul UE este alocat agriculturii. Intrebat, intr-o videoconferinta cu jurnalistii romani, ce ar insemna consistent pentru noua politica, in alocarea 2014-2020 bugetul acestei politici „ar trebui sa fie cel putin la nivelul de acum”.

„Procentul nu este foarte relevant, pentru ca in ultimii ani este in scadere. Insa daca vrem sa mentinem o politica ambitioasa e nevoie de o sustinere financiara ce ar trebui sa fie cel putin la nivelul de acum”, a spus comisarul european.

Ciolos a recunoscut insa ca va fi foarte dificila mentinerea bugetului PAC la nivelul actual si va depinde de ambitiile statelor membre privind contributiile lor la bugetul UE. El a mai spus ca Parlamentul European si Consiliul merg pe ideea de a aloca ambitiilor din alte politici banii necesari. Un semnal pozitiv este insa faptul ca in comunicarea Comisiei Europene privind revizuirea bugetului UE se precizeaza ca PAC trebuie sa ramane o politica a UE, comunitara si consistenta.

Comunicarea de joi asupra PAC vorbeste despre trei variante de reforma a politicii comunitare, una in care sa se pastreze statu quo-ul, alta in care sa se reformeze si sa se eficientizeze niste aspecte – iar daca citesti comunicarea tinzi sa intelegi ca este cea agreata de Comisie sau de comisarul Ciolos, din moment ce se regasesc in principiile reformei PAC o serie de modificari, pastrandu-se insa structura pe doi piloni -, sau o a treia varianta, care ar fi o reforma majora – agreata de Marea Britanie, tarile nordice si Olanda -, de renuntare la plati directe si la subventii pe export.

Platile directe – criterii unitare si o mai mare echitabilitate

Comunicarea prevede o distribuire mai echitabila a platilor directe intre statele membre si o schimbare semnificativa a modului in care sunt concepute.

Ele sunt formate din mai multe elemente:

1. subventia de baza – care ar putea fi uniform intr-o regiune, dar nu o suma forfetara in inteaga UE

2. subventie suplimentara adaugata la cea de baza – care sa incurajeze folosirea unor tehnici ecologice, cerinta care exista si pana acum, dar nu era neaparat aplicata, iar acesti bani ar incuraja aplicarea acestor reguli precum rotirea culturilor, mentinerea pasunilor permanente, sau scoaterea culturilor din circuitul agricol in scop ecologic

3. subventii pentru agricultura in zone dificile, pentru compensarea constrangerilor naturale specifice si care sa completeze sumele platite prin intermediul masurilor de dezvoltare rurala, adica din pilonul II

4. o componenta de ajutor cuplat facultativ, pentru anumite sectoare si regiuni.

Mai mult, se are in vedere si o plata directa simpla, posibil forfetara, dar nu este sigur, ca masura de sprijin a fermelor mici, care ar reduce birocratia si ar contribui la vitalitatea zonelor rurale.

Si nu este vorba despre o sustinere a exploatatiilor care nu sunt viabile, ci de stimularea integrarii lor pe piata. In acest sens, apare aceasta idee de reducere a birocratiei in accesarea fondurilor de catre fermele mici, dar si ideea infiintarii de piete taranesti, prin pilonul II.

Referitor la platile directe, comisarul european a propus o plafonare pe ferma. Explicatia este simpla: au existat in trecut foarte multi bani alocati unor ferme foarte mari. „Este greu de justificat o sustinere publica pentru ferme mari si foarte mari. Pana la urma este o chestiune de existenta sau non-existenta a platilor directe, de justificare a lor in UE’, a spus comisarul in discutia cu jurnalistii romani. Ideea platilor directe este sustinerea veniturilor agricultorilor, nu remunerarea investitiilor masive.

Totusi, este posibil sa existe o supapa in aceasta privinta, invocand crearea de locuri de munca. Plafonarea ar putea fi una proportionala, sau la 200.000-300.000 de euro, insa evident ca nu s-a decis inca.

Mai mult, pentru a evita situatiile celebre de-acum cand terenuri de golf din Marea Britanie primeau subventii agricole, noua comunicare isi propune un sprijin financiar mai bine orientat spre agricultorii activi. Sprijinul nu se va mai acorda decat lor, iar aceasta chestiune elimina si problema terenurilor necultivate, a explicat comisarul Ciolos.

Banii nu ne vor ajuta daca rata de absorbtie este la nivelul actual

Romania va avea beneficii in urma acestei regandiri a platilor directe, insa ramane de vazut cat de capabila este sa profite de noile conditii.

Fostul comisar european Leonard Orban spunea miercuri intr-o emisiune de la Money Chanel, ca rata de absorbtie a fondurilor agricole, separat de politica de coeziune deci, este undeva in jurul a 18-19%. „Dar de-abia au inceput sa vina penalizarile”, a atras atentia fostul comisar, referindu-se la penalizarile de 41,7 milioane de euro pentru deficientele din sistemul de identificare a parcelelor agricole si alte 4,6 milioane pentru plati intarziate aferente anului 2008, anuntate de Bruxelles in 5 noiembrie.

Orban a spus ca vor mai exista si alte corectii aferente anului 2008, ceea ce face ca absorbtia sa fie undeva sub 18%, „poate in jur de 15%”. iar aceasta rata de absorbtie este data de platile directe, altfel situatia cu fondurile atrase pe programul de dezvoltare rurala este si mai proasta, a avertizat fostul comisar european. „Daca pastram rata de absorbtie existenta in momentul de fata, mai mult de jumatate din fonduri vor fi pierdute. Lucrurile sunt extrem de serioase, iar masurile ce trebuie luate sunt extrem de necesare, altfel o sa avem rate de absorbtie dezastruoase”, a mai spus Leonard Orban.